Eugen Constantinescu
Verificat@eugen-constantinescu
„Nothing comes from Nothing”
Nimic nu vine din nimic, sau nimic nu e intamplator... Ma plimb uneori de mana cu Muza mea pe alei cu trandafiri roșii și uneori, auzind-o ce-mi spune, scriu sau compun un cantec (mai bine zis invers!), ma las purtat pe aripile visului meu cel mare care negresit va trebui…
Seara, pot sa ajut cu orice ar fi nevoie.
Pe textul:
„Chemare la arme" de Radu Herinean
Sper ca ti-ai facut revizia motoarelor, panza este bine intretinuta deoarece pot sa iti spun din experienta: stii cand incepe furtuna dar nu vei stii niciodata cand se termina...
Tine bine inclestate mainile pe carma sa poti mentine azimutul corect spre insula misterioasa a viselor tale!
Priveste orice ar fi doar inainte caci de nu, privirea de piatra a meduzei iti poate transforma secundele in lest!
Si mai presus de orice nu ezita!
Succes Silvia...si va fi bine, ai sa vezi!
Pe textul:
„S.O.S." de Silvia Van
Dar ,
oricum,
poezia ta de drag pentru el este frumoasa...
Pe textul:
„cafea în sistem secam" de silvia caloianu
Ma bucur ca imi vei tine pumnii dar s-a amanat concertul de sambata...
Oricum de abia astept sa auda toata poetimea de pe site piesa asta care este intr-adevar ...toata, o cascada.
Pe textul:
„Cascade" de Eugen Constantinescu
m-as bucura sa nu insel asteptarile si pe viitor...
In piesa asta, Cascade, erup cu foarte multa forta iar muzica este esntiala pentru a reda...\"Starea de spirit\".
Poate avem noroc si atunci crede-ma, vom stii sa daruim cantece tot mai frumoase celor care se regasesc in stilul nostru de muzica!
Caci a darui este bucuria cea mare...
Sa vezi sclipirea aceea din coltul ochilor ...
Ma bucur ca mi-ai lasat acest mesaj...
A straw would do fine, not to speak of some good thoughts for us...
Pe textul:
„Cascade" de Eugen Constantinescu
O poezie amară de dragoste ce călătorește cu viteza gândului prin ochiurile luminoase ale năvodului aruncat dimineața într-un ocean de amintiri.
Trecerea, drumul în sine cu necruțătoarele sale secunde cu tot, secunde ce nu pot privi înapoi.
Silvia ai scris o poezie de mare respirație, ai vibrat cu sinceritate la adierea vânticelului din vara aceasta.
Pe textul:
„Nu stiu, invata-ma tu!" de Silvia Van
Pe textul:
„undeva intre zi si noapte" de colar gabriela
ti-am citit textul cu foarte mare atentie si continui sa afirm ca proza ta este foarte cursiva, imi plac imaginile ce iau nastere in imaginatia mea dupa lectura.
Te astept cu nerabdare sa mai scrii proza din aceasta plina de viata...
Eugen
PS Aigrija la urmatoarele pasaje, cred ca va trebui sa corectezi totusi:
\"La manastire toate zilele era la fel\",
\"de porii deschisi ai pileii dib care ieseau aburi\",
\"spuneai intr-o scrisoare prietenul tau, iar cutitul...\",
\"I-am explicat cate ceva, in mare, despre golul meuy\",
\"Nu am putut intra insa in detalii si nici in explicatiipeste putina ei de intelegere...\".
Sper sa nu ma fi inselat cu corecturile ce ti le sugerez.
Pe textul:
„Creatura" de Mihaela Plesa
Și al meu...
Sunt din tot sufletul alături de dvs!
Condoleanțe li cred că tot ce mai rămâne de făcut este să nu le dezamăgim așteptările în ceea ce privește menirea noastră pe pământ.
Cu sinceritate,
Eugen
Pe textul:
„De ce lipsesc de la o vreme" de Mihai Leoveanu
Despre mine? Eeh, eram doar prin preajmă...
Mă bucur că ți-a plăcut poezia.
Pe textul:
„Vizitatoarea" de Eugen Constantinescu
Liniște zici?
E liniștea submarină cernindu-se printre degete înfrigurate de cireșar, degete care citesc inscripțiile adâncite pe lespedea de marmură a lui Ovidius! Și afară era furtună, mai ții minte? Și cartea aceea era scrisă de Constantin Chiriță, iar copilăria aceea era a mea...
Pe undeva, a tuturor, desigur.
Ce să fac dacă ai pronunțat cuvântul liniște?!
Am alunecat de pe muchia mea știrbă!
Mă bucur că ți-a plăcut.
Pe textul:
„Vizitatoarea" de Eugen Constantinescu
Sunt absolut sigur...
Întâlnirea cu limita din tine, femeie, este una dintre cele mai fascinante capitole din cartea vieții!
Stilul tău este cursiv și captivant și în mod cert...ai ce spune!
Pe textul:
„Limita" de Mihaela Plesa
(Câți dintre noi nu au făurit scenarii care mai de care!).
Fără să neglijez dedicația ta, am încercat să pătrund dincolo de ea iar lumea pe care mi-ai dezvăluit-o este extraordinar de a noastră, uneori...
Pentru tine și labirinturile tale neuronale mă înclin!
Cu respect,
Eugen
Pe textul:
„Utopia II" de Radu Tudor Ciornei
Căci ce bucurie mai mare poți avea decât aceea când constați că...
Pe textul:
„M-am tinut de cuvant" de Eugen Constantinescu
iar,
vânătoarea presupune cel puțin un vânat...
Viața este neiertătoare iar atunci când chemarea cornului umple ființa codrului, nu ne mai rămâne de făcut decât se ne întindem peste ape cu nuferi ușor curgători(la vale- sic!), cu coronița de flori odihninduni-se peste tâmplele resemnării.
Mulțumesc Oriana,mulțumesc că âmi aduci la viață...tainele!
Pe textul:
„Stiti voi..." de Eugen Constantinescu
Ai reușit să îmi schimbi starea de spirit!
\'\'umarul meu rotunjind asteptarea\'\'- nici că se putea spune mai frumos.
O poezie de atmosferă...
Pe textul:
„Timpul parcului" de Silvia Van
Dincolo de expresiile ușor tehnice (am făcut alpinism, odată...) mi se pare o poezie îndrăzneață, situația din strofa a cincea nu se poate tolera prea multă vreme.Trebuie cautată o rezolvare!
Într-adevăr, uneori o declarație are vârfurile înzăpezite.
Pe textul:
„alpiniștii declarației ratate" de Luminita Suse
Ape limpezi de mărgean să străbați în viață!
Cu drag,
Eugen
Pe textul:
„început de religie" de silvia caloianu
astazi va deveni ieri daca il voi prinde pe maine! Este o mica-mare relativitate aici, iar raspunsul la acest exercitiu nu depinde mereu numai de noi...
Sa nu te ingrijoreze...Am aripi de mult la palarie (pardon pene!).
Ma bucur ca ti-a placut poezia.
Pe textul:
„Dulceață de coarne" de Eugen Constantinescu
