Poezie
Definitii neobisnuite
...pentru copii din noi
1 min lectură·
Mediu
Ridurile?
Vise încrâncenate sau
pervazul crăpat al ferestrei...
Paloarea?
Aburii reci ai grijilor
duse pe picioare icterice...
Colțul lăsat al buzelor?
Amar...de amar de vreme...
Luciul tâmplelor?
Urmă stelară de melc
unduind printre trestii...
Pădurea rară și ninsă?
Azi,taigaua plină de răceală,
ieri,livadă de peri...
Chipul din oglindă?
Copilul dintotdeauna,
licăr ascuns și poznaș
în adâncuri de iris bătrân...
Doar atât.
Vineri 9 mai 2003
(gânduri din așternutul unei dimineți răvășite... )
043.201
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Eugen Constantinescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 72
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Eugen Constantinescu. “Definitii neobisnuite.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-constantinescu/poezie/43244/definitii-neobisnuiteComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
:) Copiii din noi găsesc mereu resurse în licărul acela ascuns și poznaș, irisul e doar poarta spre adâncul ființei.
0
Mie îmi spui?!
Mulțumesc pentru popasul făcut!
Any time!
Mulțumesc pentru popasul făcut!
Any time!
0
Da, este și o oarecare împăcare cu sine dar...cumva, nu este și o resemnare!
Cred că putem -dacă vrem- renaște doar ținând în viață copilul din noi...
Cred că putem -dacă vrem- renaște doar ținând în viață copilul din noi...
0
