Poezie
Quen Sabe
1 min lectură·
Mediu
Uneori,paharul va da pe dinauntru
căci ultimul strop e neîncăpător,
rudă de sânge cu prima lacrimă
ce începe marea ei călătorie
prin deșertul obrazului.
Temperate tărâmuri...sunteți departe,
dincolo de geamul aburit pe dinafară
al gerului peren din casa mea.
Clipele însă...ce facem cu clipele
puse la uscat de gospodină
sub focuri de ierburi
sărate de dorință ?
Quen sabe !? murmură indianul
mângâindu-și - filozof -
tăișul ascuțit de toporișcă
îngropată nu prea adânc.
001.867
0
