Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Cana

1 min lectură·
Mediu
Azi, iar am băut apă după tine
și ți-am simțit mireasma sărutului
încă proaspăt aninat
în memorie de porțelan.
Am apucat cana cu mâna stângă
și am sorbit în același timp,
ridicându-mă de pe scaunul
pe care mă așezasem din greșeală.
Setea, ca o atingere între gene,
dorul de oază al deșertului
au regăsit buzele mele uscate.
023303
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
57
Citire
1 min
Versuri
11
Actualizat

Cum sa citezi

Eugen Constantinescu. “Cana.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-constantinescu/poezie/37446/cana

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@florin-halalauFH
Florin Hălălău
imi place mult
0
@eugen-constantinescuEC
Eugen Constantinescu
Porțelanul este o argilă foarte, foarte fină, ai putea să te gândești la o placă fotografică, iar de aici și până la amintiri, este doar o chestie de ...sete.
0