Poezie
LIV
stări de spirit
1 min lectură·
Mediu
Îmi dansează pe umeri tot cerul
Și stelele zburdă întruna râzând;
Se prind în horă și norii
Și ploile toate îmi sapă mormânt.
Vântul se joacă nebunul,
Furându-mi din clipe, cântând;
Copac desfrunzit pân’ la ramuri,
M-acopăr de frig, cu pământ.
Cioturi de crengi imploră toți sfinții,
O soartă jucată de ei la barbut;
Mi-au rămas doar visele… și dorul,
Ce-aprind lumânări suspinând.
Cândva, tot ce-am numit a fi “zborul”,
Acum e-ngropat în pământ
De popi cu sutana murdară
Sub cerul albastru, cântând.
023.043
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Eugen Bîrziche
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Eugen Bîrziche. “LIV.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-birziche/poezie/13896878/livComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Cândva am scris că “eu nu iubesc cuvintele, ci trăirile din spatele lor. Cuvintele sunt silabele sentimentelor noastre…”
Lumea trăiește prin imagini și gândește chiar cu ajutorul lor... Modul în care folosesc cuvintele nu este altceva decât o încercare de a mă face înțeles; imaginile abstracte și elemente simbolice folosite în textele mele sunt doar felul meu de a comunica cu ceilalți...
Cândva, îi spuneam Cassandrei Adam că eu nu consider că “scriu”…, nu mă consider poet… Faptul că am ales să-mi fac publice trăirile, este modul în care încerc să exprim ceea ce numesc “frumosul din noi” – latură pe care cei mai mulți, din păcate, aleg s-o ignore refuzându-și dreptul de „a oferi” – o datorie față de semeni.
Unii aleg sunetele…, alții aleg culoarea…, eu am ales cuvintele. Dacă aș fi putut să jonglez în mod direct cu sentimentele aș fi fost Dumnezeu.
Hm! Dumnezeu…
Aprecierea dumneavoastră este confirmarea faptului că la rândul meu pot \"să ofer\".
Lumea trăiește prin imagini și gândește chiar cu ajutorul lor... Modul în care folosesc cuvintele nu este altceva decât o încercare de a mă face înțeles; imaginile abstracte și elemente simbolice folosite în textele mele sunt doar felul meu de a comunica cu ceilalți...
Cândva, îi spuneam Cassandrei Adam că eu nu consider că “scriu”…, nu mă consider poet… Faptul că am ales să-mi fac publice trăirile, este modul în care încerc să exprim ceea ce numesc “frumosul din noi” – latură pe care cei mai mulți, din păcate, aleg s-o ignore refuzându-și dreptul de „a oferi” – o datorie față de semeni.
Unii aleg sunetele…, alții aleg culoarea…, eu am ales cuvintele. Dacă aș fi putut să jonglez în mod direct cu sentimentele aș fi fost Dumnezeu.
Hm! Dumnezeu…
Aprecierea dumneavoastră este confirmarea faptului că la rândul meu pot \"să ofer\".
0

LIM.