Poezie
tangled up in you
2 min lectură·
Mediu
de fiecare dată cînd îmi spun că nu se mai poate
mi se taie o noapte de pe răboj nu-i nici o problemă
mi-au rămas zilele pe care le împart tuturor pe post de mărțișoare
mi-e drag să văd oameni pe pe stradă cu zilele mele agățate în piept
mai nou am devenit vînzător ambulant
ție am să-ți vînd timpul meu pentru că fără oameni sînt doar o balenă eșuată
într-un golf necunoscut
pot să mă gîndesc tot timpul la tine și să mă dea șeful afară
n-ar conta prea mult eu sînt suma celor care se gîndesc la mine
draga mea
o să-ți spun așa pînă cînd cuvintele or să se sature
de fiecare dată cînd mă trezesc o parte din mine dispare ca o planetă cuprinsă treptat de îngheț
mai visez o pîrtie de schi pe care alunec la nesfîrșit
scriu știri despre viroze pneumonii și vulpi turbate
printre degete îmi mai scapă un gînd îl aud zornăind ca un bănuț pe podea
buzele mi se mișcă involuntar ca și cum aș avea ceva de spus
colegii se uită ciudat le simt ochii ca niște nasturi
îmi închipui că sînt o pădure fără nici o vietate regret doar
că nu i-am spus mamei ce lucruri minunate se întîmplă în mine
puțin trist ca o ieșire din iarnă
merg pe stradă în spatele meu soarele animal credincios
cu fiecare pas mă fac mai mic pînă ajung acasă devin o stradă
e puțin dureros să simți tocul pantofilor fiecărei femei
o fi și ăsta un fel de penitență pentru toate femeile pe care nu le-ai iubit
sau de care nu-ți amintești cum arată
puțin confuz tot ce ating se transformă în turbă
îmi vine să spun că mai singur ca acum n-am fost niciodată
dar vor veni alții vor zice că e clișeu că e banal
fi-v-ar critica naibii
nici măcar singur nu mai știu cum să fiu
m-ai rugat să-ți scriu cînd nu mai am trenuri
de pe buletin mi se șterge ușor chipul mă întreb dacă nu cumva fuge de mine
desenez în aer cu degetul o literă încă una pînă se face o scrisoare de aer
o pun într-o sticlă și o arunc
cine știe
043.639
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- emilian valeriu pal
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 368
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
emilian valeriu pal. “tangled up in you.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/poezie/1826038/tangled-up-in-youComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EPMultumesc frumos de cuvinte si apreciere. Dupa cum am spus daca felul meu de a vorbi singur face pe cineva sa rezoneze atunci si-a atins scopul. Si da, poti sa iei tot textul :).
0
EPSilvia, daca mi-a lasat o primavara, las si eu asta
http://www.youtube.com/watch?v=22hvEdaPSMs
http://www.youtube.com/watch?v=22hvEdaPSMs
0
AEinca o creatie remarcabila, cu multe gesturi si sunete personale, cu usoara tristete adunata cu folos.iata ca sticla a ajuns si la mine, am citit mesajul si o las sa pluteasca si pentru alti norocosi.salut!
0
cu fiecare pas mă fac mai mic pînă ajung acasă devin o stradă\" - versuri grele, bune de bătut în cuie, pe un perete, oricare... Imaginea de un real dur - ajung acasă devin o stradă - nesfârșitul cu ale lui, soarele: ce mai contează, apoi clișeul - strada - Ca o teamă, frică de \"știut\" dar da, mă pipăi, încă sunt eu, îmi aud respirația. Trenurile nu au existat niciodata, Emil, doar mărțisoare cu acei coșari, mai ții minte? sau cu gărgărițe.
Știi că îmi place cum scrii. Mi-am permis să-ți las o primăvaă, hai două, pentru măcar două fraze pe care le iau cu mine. De altfel îți iau tot textul:)
Silvia