Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

goodmorning vietnam

2 min lectură·
Mediu
da alma
pînă la urmă din noi nu mai rămîne decît un dansator obosit
cu pantofii uzați pe care doar scena îl mai ține în viață
uneori îmi doresc să ucid toți oamenii
să nu se mai întîmple nici un dezastru
să nu mai pierd nimic
mă lovesc intenționat de lucruri
ca să știu că exist
ca să știu că exist
uneori urlu pînă devin altul
noaptea în care a plecat n-a fost lungă
o noapte ca toate altele ca toate trupurile care au trecut prin patul meu
ea credea că iubește eu credeam că dacă dărîm toate podurile nu mai ajunge nimeni la noi
da alma uneori te simți atît de singur încît nici nu știi cum s-o spui
te îneci în propriul urlet ca hendrix în propria vomă
îți miști mîinile aiurea poate cerșești poate îți iei rămas bun
nu-ți mai rămîne decît furia și un gol ca un patinoar închis
cîteodată m-aș da de trei ori peste cap și m-aș preface în șoarece
să-i țin de urît domnului pa
să ronțăi hîrtii cu poeme pe care n-am putut să le scriem
să locuiesc într-o gaură din marele zid omenesc
n-a mai rămas decît o urmă sub ochiul stîng și-un pumn julit
n-am să înțeleg niciodată de ce cînd ești în genunchi ți se mutilează doar chipul
am să plec din viața asta și-am să-mi pun în rucsac
o fractură de zigomat șosete berechet
necunoscutului îi stă bine cu drumul
am ajuns o fîntînă din care scoți doar nămol
și-aștepți să fie dezinfecată
altfel te-aș întreba de sănătatea domnului pa
de pisica cu trei picioare
sau de ce floarea soarelui se rotește ca dumnezeu în jurul singurătății
îmi vine să intru la în viața asta în direct
să strig goodmoring vietnam
astăzi nu se anunță nici un bombardament
doar priviri rătăcite
masajul pe cord e obligatoriu
sufletul e un tomberon pe care dimineața-l aruncă
la groapa de gunoi a orașului
054.610
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
322
Citire
2 min
Versuri
38
Actualizat

Cum sa citezi

emilian valeriu pal. “goodmorning vietnam.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/poezie/1822660/goodmorning-vietnam

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cornel-ghicaCGCornel Ghica
un text slăbuț, pal (părerea mea).
nici forță, nici origini (style), nici nimik. \"să ronțăi hîrtii cu poeme pe care n-am putut să le scriem\" (??).
aaaaa... poate (ceva, ceva) în \"am să plec din viața asta și-am să-mi pun în rucsac / o fractură de zigomat șosete berechet / necunoscutului îi stă bine cu drumul\" (aici, mere)
titlu\' bun, da\' cam atât.

cu stimă, Cornel Ghica
0
@dana-banuDBDana Banu
mie mi-a plăcut

ca întotdeauna te desfășori în texte ample pline de o încărcătură anume a emoției, tu ai vocația desfășurării pe arii largi, viziunile tale sunt mixturi grele dar se vede că sunt scrise dintr-un condei(talentat aș spune eu), și aici găsesc o voluptate a rostirii care pe mine mă apropie, ești un fel de visător al cuvintelor, imaginile tale sunt dense și suferă de un vizionarism febril, aici mi-a plăcut mult mai ales finalul

deși observ și la tine aceeași foame de real, de descriere a realității imediate interioare și exterioare, tu ai un dat al tău special, ceva care te face o voce aparte, finețea, da, o finețe care îți conferă nerv și forță scrisului

în fine, destul cu lauda pe ziua de azi:)

goodmorning vietnam



dana
0
@dan-muresanDMDan Mureșan
Îmi place amploarea poemului, aria largă acoperă trecerea sinelui, totuși, ar putea fi periat puțin, fără a se pierde nimic, pentru mai multă forță.
0
@anni-lorei-mainkaAMAnni- Lorei Mainka
sorry - am vrut sa iti scriu la omul care vorbea singur - nu se poate - e pacat , poate ca si altii incearca!!!
e superb.....un mic film reusit - scrie-i un scenariu si trimete-l ------ oricum textele tale ma fac de cele mai multe ori , mai sunt si altii dar din ce in ce mai putini, sa ma intorc la agonia
0
@anni-lorei-mainkaAMAnni- Lorei Mainka
bine zici cum zici si se simte ca vrei sa simti

m-am intors la agonia de sete de cuvinte noi in limba romana
le-am gasit
0