Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@emilian-valeriu-palEP
emilian valeriu pal
@emilian-valeriu-pal
Poezie

no exit

2 min lectură·
Mediu
să presupunem că într-o zi nu-ți mai pasă de nimic
nici dacă ai să mori de o moarte dureroasă nici dacă soarele se stinge
și copiii tăi nu vor mai cunoaște lumea așa cum ai cunoscut-o tu
cel puțin te poți ruga să se nască cu o pieliță pe ochi dar asta e mai puțin important
pentru că e ziua în care nu-ți mai pasă nici măcar dacă ai mîncare acasă
dacă ieși din tine grăbit sau la pas iar mersul să-ți trădeze vîrsta
te uiți în urmă
și-ți vine să vomiți de frică ce ți se putea întîmpla
cîte gloanțe ar fi putut să-ți spargă țeasta
de cîte ori ai fi putut să te îneci
retrăiești cu aceeași groază
poate mai puțin cuprinzătoare-pînă la mijloc ori pînă la glezne
dacă ai fi într-o poveste cu zmei -
dar la fel de adîncă
o știi pentru că e aceeași groază cu care te-ai întîlnit
într-o noapte pe tren și ți-ai mîncat mîna
de fapt doar te-ai gîndit pentru că ai o singură mînă cu care simți
obiectele dure
obiectele reci
trupurile diforme
trupul tău
trupul femeii de-aseară
te uiți în urmă
și te întrebi cum de ai fost în stare să faci lucruri
care se fac o dată la o mie de ani
ai căzut peste mese te-ai ridicat
te-ai transformat în lup ai mușcat
te-ai transformat într-o molie te-ai strivit
te-ai transformat într-un lup ți-au jupuit pielea
pur și simplu
nu mai intră în tine diminețile cu priviri neclare
exersînd sprijinul în puncte comune
negăsindu-l și de aici frica
apoi dorința nestăpînită de-a bea
ca un fel de hiperfagie
și lipsa de oameni care te exangvinează
întinzi mîna și nu e nimic
în stînga în dreapta sub pămînt sînt lumini
în tine crește invidia față de morți
o simți grasă și hrănitoare
te uiți înainte
te-au depășit urmele tale
pînă și pocnetul plămînilor cînd cade aeru-n ei ca un săritor de pe stînci
te-a depășit
023.479
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
326
Citire
2 min
Versuri
44
Actualizat

Cum sa citezi

emilian valeriu pal. “no exit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/poezie/1791600/no-exit

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@iakab-cornelia-claudiaICIakab Cornelia Claudia✓
cand propria viata merge mai departe fara tine, adica partea autocunoscatoare, deoarece esti coplesit de ce ai vazut, inseamna ca esti invins, ai pierdut miracolul. solutia e sa cunosti ceea ce ai vazut, poate gasesti si ceea ce nu te doboara pentru ca nu poate sau nu incearca. eu am mers mai departe de finalul poemului tau pentru ca asa mi-e mie caracteristic. alaturi de lacrimi sa adaug o mangaiere. de cele mai multe ori mangaierile mele imi par mie un balast care ma tine in urma mea. pentru ca eu tin pasul cu mine cand vreau sa ma protejez, sa ma razbun, sa inving. cum o sa renunt la a cauta calea ce ma indeparteaza de cacao si o sa devin sentimentala cu cine nu trebuie cum o sa recit poemul tau amar. atat cat o sa imi amintesc: el zicea ca e infernal in infern, stiam sau nu?
0
@silvia-bitereSBSilvia Bitere✓
îmi place cum pornești la drum mereu. Să presupunem acela. Adică ce sens are dacă o dai în bară cu poemul când tu pornești de la o axiomă?
Am citit toate textele tale cu mare interes. Scrii foarte bine. Comentarii de genul gerunziul nu ți se potrivește, ar merge un mai mult ca perfect, după părerea mea nu-și au sensul în rândul unui cititor ascultător. (ca ex. nu că s-ar lega de textul prezent.)
Trebuie să spui dacă ți-a plăcut sau nu. Dacă ai un zvâc în partea stângă, dacă te-a trăznit ceva din senin, fără să spui de două ori plici. Atunci ai reușit să transmiți acel ceva care nici nu are importanță de unde vine și încotro merge. Asta înseamnă să scrii bine:)

Cu respect,
S-Via
0