Poezie
terminus
depresie 4
3 min lectură·
Mediu
dacă te-ai trezi într-o dimineață și ai vedea totul nins te-ai întreba de unde atîta zăpadă
eu ți-aș răspunde că s-au măcinat oasele oamenilor cineva le-a dat prin mașina de tocat nuci
știi tu mașina aia mică pe care o prindeai de masă înainte de crăciun băgai miezul de nucă și ieșea o pulbere fină
sau că zăpada a ieșit din copaci pentru că din cer nu are cum cerul e atît de limpede încît îl poți vedea pe dumnezeu cum fierbe cafeaua stă gînditor te întrebi ce mai pune la cale
să vorbim despre spitale și tați limba tatălui meu e un covor așezat la intrare vizitatorii își șterg picioarele cu grijă au sacoșele pline de portocale numai în gura tatălui meu nu se întîmplă nimic
mi-aș face din epiglota lui un scrînciob în care aș sta legănîndu-mi picioarele mi-aș face vînt aș cînta am 28 am 28 am 28 din gura lui pentru tot restul vieții ar ieși am 28 am 28 am 28
să vorbim despre ce nu ne doare
moartea nu doare
frigul nu doare
prăbușirile despărțirile
oamenii triști
lumina întunericul
balustrada din scara blocului de care mă țin strîns ca de-o iubită pe care o aduc acasă
tăcerea nu doare
distanța apropierea
bărbieritul în momentele importante
foamea nu doare
disprețul tăcerea
moartea apropierea
să vorbim despre ce ne place
portishead părul creț
ceaiul fierbinte
șosetele curate
oamenii lipiți de pielea noastră ca niște meduze
orașele mici
prăbușirile despărțirile
iritațiile pe care le-au lăsat oamenii lipiți de pielea noastră ca niște meduze
cafenelele mici unde îi auzi pe toți și toți te aud pe tine
cîinii husky
balustrada din scara blocului de care te desparți înainte să intri în casă ca de-o iubită
căreia îi zici că meriți ceva mai bun
părul creț frigul
să presupunem că inima e un pneu mecanicii îi verifică rezistența la standuri
te întrebi cîți kilometri rezistă o sută de mii cinci sute de mii un milion
ți-ai da seama că timpul curge cu totul altfel
nu se mai spune e ora șapte e ora nouă e prînzul
e ora cînd se începe e ora cînd se accelerează e ora cînd se termină
mi-aș dori o zi în care să se întîmple ceva orice ritmul cardiac să se oprească
ce fericire atunci să auzi pe cei care sunt cu adevărat lîngă tine
noi nu suntem aici să rămînem suntem aici să îndeplinim o formalitate
formalitatea de umplere a spațiului gol
formalitatea de a hrăni gura flămîndă a tatălui
094.480
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- emilian valeriu pal
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 417
- Citire
- 3 min
- Versuri
- 42
- Actualizat
Cum sa citezi
emilian valeriu pal. “terminus.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/poezie/1753241/terminusComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EPMultumesc, deriva asta prinde bine atita timp cit o controlezi.
Ai ales bine tu ritmul e cel mai important. Uneori e bine sa se opreasca.
Ai ales bine tu ritmul e cel mai important. Uneori e bine sa se opreasca.
0
CRnegatiile lui emilian. asumare sau transmiterea unui \"inauntru\" in care el se piteste asteptand ca \"orasul\" sa nu-si mai lipeasca meduzele de el si trenurile (emiliane, ia mai scrie tu un poem cu trenuri) sa-l duca in gara de la capatul tuturor liniilor. nimic patetic, desi poate unora le pare asa. melancoliile si, cum spune emilian in ciclul lui, depresiile au molcomul lor care nu se pot rupe (inca) din viata. sa iubesti, sa urasti, sa disperi si toate astea sa insemne o \"mai mult decat scriere\", asa zisa \"figura de stil\" sa nu deranjeze nici macar urechea obisnuita cu ora asta in care ceasul ticaie altfel si nu marcheaza la urma urmei
nimic
si placut fascinatia aia cu fulgi de altceva. :)
nimic
si placut fascinatia aia cu fulgi de altceva. :)
0
EPCe-i al tau e pus deoparte.:)
Vine si poema cu trenurile nicio grija. Chiar imi ziceam ca am devenit prea static, mai vad lumea, de regula, doar de ziua mea.:))) Bine punctate negatiile si fulguiala, ai vazut frunos.
De la capatul tuturor liniilor,
Emil
Vine si poema cu trenurile nicio grija. Chiar imi ziceam ca am devenit prea static, mai vad lumea, de regula, doar de ziua mea.:))) Bine punctate negatiile si fulguiala, ai vazut frunos.
De la capatul tuturor liniilor,
Emil
0
NMde ce îmi imaginez, citind aici, o constantă baleiere cu și printre stări, poetizate sau \"servite\" tale quale, nu știu precis. probabil enumerările, înlocuind repetițiile din texte precedente. da, probabil ele.
și tot ele îmi dau impresia unei așezări nu chiar în metaforă, ci cumva lângă ea, cât să nu o apuce egocentrismul.
și tot ele îmi dau impresia unei așezări nu chiar în metaforă, ci cumva lângă ea, cât să nu o apuce egocentrismul.
0
EPNu stiu daca e de bine sau de rau, oricum, multam de semn.
0
AMte tii de balustrada asa ca sa nu o uiti? bine , eu de fapt o puneam pe mama sa se tina si ma gindeam ca nici gind ca eu sa o tot sterg de praf...
as renuntat la concluziile cu umplerea golului....de ce sa citeasca mura-n gura , cei ce stiu ce e golul stiu , cei ce nu , nu
iti admiri stabilitatea in durere...
si hasky...ce ochi...dar nu au ce cauta in orase, le place frigul, ce trebuie sa se mire cind se uita la noi cind asteptam tramvaiul pe la colturi de strada...
as renuntat la concluziile cu umplerea golului....de ce sa citeasca mura-n gura , cei ce stiu ce e golul stiu , cei ce nu , nu
iti admiri stabilitatea in durere...
si hasky...ce ochi...dar nu au ce cauta in orase, le place frigul, ce trebuie sa se mire cind se uita la noi cind asteptam tramvaiul pe la colturi de strada...
0
EPPoate ai dreptate, n-ar conta pentru mura-n gura ce e golul ce e constanta.
Stiu, husky-ul nu rezista in orase. Intr-o te poti trezi, cu toate ca e un din cei mai fideli si inteligenti, ca nu e linga tine.
Multumesc de semn.
Stiu, husky-ul nu rezista in orase. Intr-o te poti trezi, cu toate ca e un din cei mai fideli si inteligenti, ca nu e linga tine.
Multumesc de semn.
0
NMziceam că e strunită tentația de a aluneca în prea metaforă sau de a rămâne în redarea prea ca atare. de bine, adică.
0
aici mai ales: ritmul cardiac să se oprească/ce fericire atunci să auzi pe cei care sunt cu adevărat lîngă tine.