Poezie
și a fost seară și a fost dimineață
ziua dintâi
2 min lectură·
Mediu
de fiecare dată când mă trezesc îmi repet
nicio zi nu se termină așa cum începe
și niciun om nu moare după cum a trăit
așa cum s-ar cuveni
uneori ziua începe
când întunericul înțarcă lumina
în parc un bătrân mă roagă îngrijorat
să mă uit la părul lui
a simțit o atingere
poate o pasăre-n zbor și-a făcut nevoile
poate o picătură de apă
are programare la medic și n-ar vrea să se facă de râs
zâmbesc mă uit la el și-i spun
doar o picătură de apă
printre hidrobicicletele trase la mal
bătrânul dispare ca un cărăbuș
scăpat din morișcă
seara trec pe lângă zidul meu preferat
alma 1999-2014 scris cu fum de lumânare
și un fel de mormânt din bucăți de șindrilă și cărămizi
o lumânare aprinsă mereu
de crăciun un brăduț
mi-am imaginat-o pe alma în fel și chip
o adolescentă care s-a sinucis ori s-a înecat sau
a murit dând naștere unui prunc
uneori m-am gândit să las o scrisoare pentru cei care au grijă de ea
dar tocmai citisem despre pisica lui schrödinger
și-mi spuneam că-i mai bine să nu știu nimic
seara tristețea vine tiptil când lângă zidul meu preferat
dau peste un tânăr care verifică lumânarea
și-mi spune că alma a fost
un shar pei
noaptea las capul în pernă
ca și cum l-aș lăsa între coapsele tale
respir peste pubisul tău
și pubisul tău o ia razna
ca puful de plop
alteori ziua începe
când lumina alungă întunericul
ca pe zarafii din templu
în stația de autobuz văd un mic animal cățărat pe bordură
la început cred că-i un șobolan
când mă apropii îmi dau seama că-i un arici
brusc mi se face bine
existența lui îmi face bine
de când locuiesc în acest oraș n-am mai văzut
alte viețuitoare în afară de oameni
seara tristețea vine șoptit
când îmi spun că moartea ar trebui să însemne ceva
nu știu ce
să ne schimbe felul în care vom arăta
ca atunci când se schimbă sângele după ce faci sex prima oară
dar tot ce văd sunt numai oameni care-și duc morții pe buze
cum duce în cioc pentru cuib
pasărea soarelui fire de iarbă
noaptea lași capul în pernă
ca și cum l-ai lăsa între coapsele mele
respiri ușor
și coapsele mele o iau razna
ca o coloană de alevini
hăituiți de ciclide
033.293
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- emilian valeriu pal
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 392
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 61
- Actualizat
Cum sa citezi
emilian valeriu pal. “și a fost seară și a fost dimineață.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/poezie/14138287/si-a-fost-seara-si-a-fost-dimineataComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CSDistincție acordată
CSCarmen Sorescu✓Se cunoaște că este un poem lucrat, căruia i-ai dat atenție, de fapt nu doar cel de mai sus. Îmi place imaginea cu oamenii care-și duc morții pe buze cum duc păsările în cioc hrana puilor, de asemenea comparațiile: cărăbuș, puful de plop, dar mai ales îmi place ideea că și ziua începe și seara vine, începe și ea, practic nimic nu se termină. Poemul e o trecerea în revistă, de dimineața până seara și ce este interesant este faptul că nu știi care din ele triumfă. Stea.
0
EPDupă cum scrie în GENEZA mulțumesc pt apreciere și interpretare
0
SP
O poezie așezată, matură. Îmi place (și asta cu referire și la alte poezii) cum reușești să combini elemente actuale cu referințe biblice, antice chiar și în trecere. Nu văd nimic nepotrivit între autobuze și zarafii din templu. Felicitări.
0