Poezie
bagatelle
1 min lectură·
Mediu
mă agăț de fiecare zi de parcă
m-aș cățăra pe un vrej fermecat de fasole
ce duce adînc în pămînt
dacă eu sînt suma celor ce se gîndesc la mine
atunci îi voi găsi acolo
se topește zăpada
mama îmi spune
nu intra cu adidașii uzi pe parchet
îmi dau jos geaca ploverul umbra
ce greu e să mă adun
mîna stîngă a rămas în părul unei fetițe de opt ani
care-a dormit într-un veceu părăsit de teamă să n-o bată
tatăl vitreg
mîna dreaptă a rămas blocată pe portalul instanțelor
sînt magicianul care în loc să scoată iepuri din joben
scoate subiecte grase de presă
mă salvează doar faptul că
îmi doresc o dragoste la fel ca aia din st. james park
noaptea apa sărută aleea și nimeni nu trebuie să știe
doamne e atît de greu să mă adun
parcă m-ai pune să car înapoi lumina
în soare
065.085
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- emilian valeriu pal
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 150
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
emilian valeriu pal. “bagatelle.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/poezie/13974449/bagatelleComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Uhu incerc sa scutur putin prafu de cind m-a mai trecut nimeni pe aci.
Nu stiu ce sa-ti zic. Pe bune
Nu stiu ce sa-ti zic. Pe bune
0
Nu stiu ce sa-ti zic. Pe bune .
exact același lucru mi l-am spus când am citit pt prima oară textul ( și multe altele ce vă aparțin ) . cumva , silește la înmărmurire . în sensul bun. de obicei , un comentariu vine cu sugestii de a adăuga sau tăia ceva pe text . eu cred că acestuia îi șade bine așa cum este . și am îndrăznit să las comentariu tocmai pt că m-am văzut îndatorată cu acel mulțumesc .
mă întreb de ce mai râvnesc oamenii la .. salvare . și dacă într-adevăr sunt salvați în vreun fel . de aici , nu-mi dau încă seama dacă mai au cele sufletești necesare ca să se mai bucure de viață și de oameni , că tot sunt nevoiți să joace felurite roluri , ca cel al ... magicianului de sus .
(dar astea sunt , de altfel , întrebări offTopic ce nu trebuie luate în seamă)
presupun că există un fel de sisif in fiecare .
numai bine .
exact același lucru mi l-am spus când am citit pt prima oară textul ( și multe altele ce vă aparțin ) . cumva , silește la înmărmurire . în sensul bun. de obicei , un comentariu vine cu sugestii de a adăuga sau tăia ceva pe text . eu cred că acestuia îi șade bine așa cum este . și am îndrăznit să las comentariu tocmai pt că m-am văzut îndatorată cu acel mulțumesc .
mă întreb de ce mai râvnesc oamenii la .. salvare . și dacă într-adevăr sunt salvați în vreun fel . de aici , nu-mi dau încă seama dacă mai au cele sufletești necesare ca să se mai bucure de viață și de oameni , că tot sunt nevoiți să joace felurite roluri , ca cel al ... magicianului de sus .
(dar astea sunt , de altfel , întrebări offTopic ce nu trebuie luate în seamă)
presupun că există un fel de sisif in fiecare .
numai bine .
0
Nu stiu daca urmaresti serialul robotzii, titlul comului e de acolo. Nu e nevoie sa vorbesti cu mine la modul de pronume de politete.
In alta ordine de idei ma bucur ca a inteles cineva ceva din textul asta.
Si ca de la sisif la sisif:
http://www.youtube.com/watch?v=iRJpQ7Vr23E&feature=related
In alta ordine de idei ma bucur ca a inteles cineva ceva din textul asta.
Si ca de la sisif la sisif:
http://www.youtube.com/watch?v=iRJpQ7Vr23E&feature=related
0
Am prins o zi londoneza ca oricare alta. Ploioasa. Cautam galeriile lui Banksy. Ne-am multumit cu o plimbare prin St. James. Frate-miu imi povestea ce misto e vara, cind totul e plin de oameni. Ploua. Veveritele se urcau pe mine in speranta ca le dau ceva de rontait. Lu frate-miu i-am zis taci si asculta. De atunci am ramas cu obsessia asta: apa care saruta dalele.
Aia e dragoste pura. Scuze ca ma explic.
Aia e dragoste pura. Scuze ca ma explic.
0
din punctul meu de vedere , nu implică nicio vină faptul că ai adus puțină lumină în legătură cu sărutul necesar ce contopește cerul și pământul în tiparul iubirii . scuzele sunt de prisos :)
eu iau această explicație ca răspuns pt întrebările ce mi le puneam mai înainte . se pare că mai e speranță , voință și cam tot ce apleacă umanul la șovăire când vine vorba de uitare , renunțare etc .
mulțumesc și pt link . am descoperit între timp și de unde se trage titlul . dar tocmai lucrurile acestea mărunte fac omul să se adune . ( folosirea pron de politețe vine tot din atenția de a nu necăji cu ceva . sunt conștientă de distanța dintre , și nu neapărat de vârstă , ci de status și , de ce nu , experiență de viață , coacere etc . )
eu iau această explicație ca răspuns pt întrebările ce mi le puneam mai înainte . se pare că mai e speranță , voință și cam tot ce apleacă umanul la șovăire când vine vorba de uitare , renunțare etc .
mulțumesc și pt link . am descoperit între timp și de unde se trage titlul . dar tocmai lucrurile acestea mărunte fac omul să se adune . ( folosirea pron de politețe vine tot din atenția de a nu necăji cu ceva . sunt conștientă de distanța dintre , și nu neapărat de vârstă , ci de status și , de ce nu , experiență de viață , coacere etc . )
0

\" mă salvează doar faptul că
îmi doresc o dragoste la fel ca aia din st. james park
noaptea apa sărută aleea și nimeni nu trebuie să știe\"
dorința - semn al salvării . mă întreb cât a mai rămas totuși din voință .
(nu obișnuiesc să las semne - în mare parte , pt că mă tem să nu supăr . nu știu a folosi cuvintele iscusite .. m-am văzut însă obligată să mulțumesc pt că ați postat acest poem )
o seară blândă .