Poezie
ordin de evacuare
2 min lectură·
Mediu
nu știu dacă ți s-a întîmplat vreodată
să-ți vină atît de greu trupul
încît îți închipui că faci ocolul pămîntului
într-un balon
îți arunci mîinile picoarele coastele
ca să scapi de balast
nici nu știu despre ce să-ți vorbesc azi
ți-aș spune că mă simt ca ultima boabă de mazăre
pe fundul unei conserve împărțită de armata salvării
săracilor
că seara mănînc din ce în ce mai mult
cînd dorm transpir și visez urît
că mi-am propus ca de sfîntul emilian
să încep o viață decentă
să nu mai fac datorii
să merg o dată pe lună la kaufland
și să-mi fac provizii
dar știu că n-am să mă țin de cuvînt
niciodată nu am fost bun la desen
poate doar roboți și navete spațiale
ca să iau notă de trecere îl puneam pe fratele meu
să deseneze portrete
în schimb îi trasam pe șosele linii continue
și doamne ce mă pricepeam
uneori nu-mi vine să cred ce simplu începe totul
vara asta m-am temut de un păianjen care se aciuase
în locul meu de fumat pe balcon
voiam să-i arunc catrafusele-n stradă să-i tai lumina
pînă plătește chiria
el îmi făcea gesturi obscene îndopîndu-se cu o viespe
azi noapte l-am găsit înghețat
îmi spuneam uite nenorocitul ne-ar da lecții de viață
s-a agățat de orice nu ca noi
oare ai lui vor ști că s-a dus
ori îl vor urî pentru că nu mai dă semne de viață
nici nu știu despre ce să-ți vorbesc azi
după ce m-am născut nu m-a învățat nimeni să spun ma-ma
nu m-a învățat nimeni să spun ta-ta
la-la pi-pi oa-meni
m-am născut cu rugăciunile învățate
și cu apă vie în cioc
tot scormonesc prin țeastă după ceva ce contează
dar nu găsesc decît un gol
ca și cum s-ar fi dat ordin de evacuare
iar oamenii m-au părăsit îngrădămădiți
în bărci pneumatice
043.848
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- emilian valeriu pal
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 310
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 46
- Actualizat
Cum sa citezi
emilian valeriu pal. “ordin de evacuare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/poezie/13952030/ordin-de-evacuareComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Ioan, Daniela, se pare ca sint din ce in ce mai consistent cind nu vorbesc cu voce tare, ci mai mult de unul singur.
Multumesc de popas.
Multumesc de popas.
0
Mi s-a întâmplat să-mi simt greu corpul ca și cum ar fi avut masa pământului și toate vertebrele s-ar fi rupt de apăsarea uriașă, iar coloana s-ar fi încovoiat și ar fi luat forma unui cerc fisurat, de aceea înțeleg complet imaginea cu aruncatul mâinilor, picioarelor și coastelor din nacelă pentru a scăpa de balast.
0

chiar dacă plouă, eu plec acuși la munte și o să plec cu gândul la păianjenul acela înghețat. un poem care mi-a plăcut în întregime. Daniela B (un simplu cititor)