Vremea-i un șarpe proclet...

buhara încolțind din flori veștede aleea de vis mocnind sub fum de santal glasul tău trist recitând Mallarmé perdeaua de nori răscolită de-austrul vandal clipa de ieri dezbrăcată-n oglinzi aură fadă topită-n tropar unui crud cămătar ai știut să mă vinzi timp îngropat într-un turn de Fanar păsări de gheață adunându-se-n qvorum palide sălcii bocind un blând caloian șoapte cădelnițate-ntr-un vechi rerum-rorum bazilici de maci toarse-n vers tomitan ambră și mosc îți înfloresc în privire și-mi spun că vremea-i un șarpe proclet gândul la tine se sparge-n potire incunabul de moarte porfirogenet