Poezie
Rugă
1 min lectură·
Mediu
Ia-mă de mână
când grijile mă încolăcesc
și îmi opresc urcușul
ori negurile îmi brăzdează gândurile
căutând loc
pentru sămânța îndoielii
Iartă-mi căderile
și adu-ți aminte
că și cel pe care l-ai făcut piatra bisericii tale
s-a îndoit
deși văzuse Lumina
de pe Muntele Taborului
Nu pierde printre degetele de lumină
firul de nisip care sunt
și așează-mă pe ziduri de biserici
să fiu
picătură din găleata samarinencei
firimitură din pâinea înmulțită de tine
ori braț întins
de Ziua Întâmpinării
Urcă-mă pe aripi de îngeri
ca prin zborul lor
să mă apropii de cerul tău
0256
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Elisabeta Graur
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Elisabeta Graur. “Rugă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elisabeta-graur/poezie/14204293/rugaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
O rugă înălțătoare într-o Mare Zi, a Schimbării la Față!
0
