Elogiu iubirii

Mișcător și înălțător acest elogiu adus iubirii! Și piatra s-ar sfărâma în bucățele și-ar da drumul lacrimii să se prelingă la auzul acestei ode înălțate de tine. Și muntele, cu crestele zvelte, înălțate în zare, s-ar putea pleca cu respect și evlavie în fața ta, și florile te-ar înconjura cu bucurie și te-ar fermeca cu parfumul lor, și vântul cel aprig ar sta o clipă în loc și s-ar înduioșa de cuvintele tale și s-ar îndrepta spre zări necunoscute... și toate acestea împreună vor înalta pentru tine un foișor, ca loc de odihnă a sufletelor nevindecate și care să-și găsească alinarea cât mai grabnic, că iubirea nu înseamnă durere, ci poate înviere, că iubirea nu înseamnă regret, ci puterea de a te redescoperi... Și aici vor găsi hrană și păsărelele izgonite pe nedrept sau prea devreme din cuiburile lor, aici vor găsi izvoare nesecate de a-și potoli setea, și florile vor fi mai frumoase, iar soarele va fi mai mândru ca oricând să-și oglindească în voie razele calde dintr-un început de primăvară prietenoasă și renăscută. Aceasta este credința ta în iubire, o păstrezi și o fluturi fără resentimente, o adevărată minune a renașterii tale întru speranță și viață. Și pe fiecare ai scris cu majuscule, IUBIRE. Pe fiecare floare ai scris viață, pentru fiecare pas al tău există credință, pentru fiecare zi ce vine există lumină, pentru fiecare chip ce-ți zâmbește există respect, pentru fiecare vorbă primită există îndemn, pentru fiecare faptă există mulțumire, pentru fiecare noapte există un vis și un înger, pentru un sfat există ascultare, pentru eșec există renaștere și înfruntare și pentru toate există vindecare. Și dacă aceste cuvinte s-ar transforma în ceva,lumea ar fi plină de frumuseți. Și dacă aripa dragostei te-a atins și ți-a răscolit viața, și inima, și fiecare cuvânt, și fiecare amintire care se leagă de oamenii pe lângă care ai trecut și lângă care ai poposit, poți să fii împlinită... și fără teamă de cei care te urmăresc cu invidie...