Jurnal
0
1 min lectură·
Mediu
priveam rotundul Terrei
încercând să-i opresc răsucirea
ca să mă nasc mai repede
ochii întindeau trepte de piatră
înecându-și lacrima în pântecul ars
căutam cifra 0
să mă sprijin de linia curbă
să fiu o literă
sau zâna din basme
pana de scris a cuvintelor
născute-naintea mea
rostogolite-n oul de lut mergător
silabele m-aruncă printre cuvinte
câtă durere geme în coaja plesnită
câtă iubire suspină alt ou
014059
0
ochii întindeau trepte de piatră
înecându-și lacrima în pântecul ars / strofa asta mi se pare greoaie. pur si simplu imi e greu sa imi imaginez ochii intinzand trepte de piatra, si sa isi si inece lacrima in pantecul ars(pantecul cui, al ochilor?)
apoi, tot o exprimare greoaie
/rostogolite-n oul de lut mergător / ou de lut mergator?:)
in rest e o poezie placuta,
stefan