Poezie
Gică, fante-n Ferentari
1 min lectură·
Mediu
Într-o bună dimineață,
Gică, ginere de soi,
Plin de sine și de viață,
O porni în pas vioi
Către crâșma lui Firică,
(Mare om, dar fără carte),
Să bea numai una mică,
Doar de-atâta are parte.
Se-nțolește dar Gicuță
Și se piaptănă-n oglindă,
Se admiră olecuță
Și uite-l că iese-n tindă.
Gică, fante-n Ferentari,
Are-o soacră, să-i trăiască,
Acră-i și cu dinții rari,
Nimănui nu-i trebuiască.
Educat și galanton,
Când o vede, o salută,
„E femeie și-i bon ton
Chiar de-i surdă și cam slută“.
Bicicleta, de-a călare,
Ea o mână abitir,
„Unde fugi așa de tare?“
„Ia, mă duc la cimitir!“
„Spune-mi numai!“, zice Gică,
Fante, ginere de soi,
„Cine-aduce, la adică,
Bicicleta înapoi?“
033.588
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Elena Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Elena Munteanu. “Gică, fante-n Ferentari.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-munteanu/poezie/203221/gica-fante-n-ferentariComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EMDane dragă, replica în versuri întârzie. O fi căzut de pe bicicletă... :)) Sunt și eu soacră, dar, spre norocul meu, să yicem, nu știu să merg pe bicicletă. :)) Știu că ai privirea ageră, mai ales că eu nu sunt prea iscusită la versuri cu poantă, na! Problema e că dacă pun acolo „doar“, voi avea doi: unul în versul 3 și unul în versul 4. Să ne mai gândim, da? Plec cateva zile. Când mă întorc, reyolv toate „restanțele“. Cu drag, Ingada. PS Cartea mea (Elena Munteanu) și a copiilor (Elena și Daniel Moraru) sunt deja în librăriile Diverta. Mă bucur mult. I.
0
Pentru-o soacră-așa procletă
Merită un sacrificiu,
Să renunți la bicicletă.
Ingada, în strofa 2 versul 4, pentru a evita legătura cu versul precedent, aș schimba:
Doar de-atâta are parte