Poezie
Nu plânge, Părinte!
1 min lectură·
Mediu
Nu plânge, Părinte! Pe Cruce nu-s lacrimi,
Lumina e fluviu de alb și de verde;
Bat clopote ‘nalte, amurgul se pierde
În troițe-nchinate celestelor patimi.
Nu plânge, Părinte! Flămândele cuie
Adulmecă trupul, neumbrei să-l vândă;
Și vremea e fulger, nălucă și pândă,
Licoarea pelină-nspre buze o suie.
Nu plânge, Părinte! Sub sori, rătăcite,
Se-nvolbură-n ceruri amare suspine;
Þi-e Vrerea-mplinită, chemării spre Tine,
Pre moarte călcând, Învieri sunt nuntite.
Părinte, nu plânge! Zidește în Mire
Credință, tărie, divin, mântuire!
002.475
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Elena Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Elena Munteanu. “Nu plânge, Părinte!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-munteanu/poezie/13959298/nu-plange-parinteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.