Poezie
Þi-e drumul așternut...
in memoriam Mihai Leoveanu
1 min lectură·
Mediu
Ales în pas allegro de istm - avar irod,
Cioplind în trupul toamnei nespusele poeme,
Obolul dai tăcerii. Neîntâmplat exod
Asmute pietre roșii - sigilii peste vreme.
Þi-e drumul așternut, golgotele te suie
în ceruri unde caii au lacrimi nenumite;
Secunda e mai grea; în umbre învelite
S-or stinge-ncet amurguri pe deal, la Cetățuie.
Tu, dar de preț în huma gemând de neputință,
De-a dreapta unui înger, fii zborului sentință!
012.687
0
MP