Elena Malec

vă las să dezbateți voi
eu mă duc la al meu boy
să-i pun masa unu doi
agonia e în toi.

nu e clar cine fugi
soața de soț și copii
sau soțul în travesti
s-a lansat în poezii.

Mihaela dragă, am fost impresionată de gestul tău nobil de redare poetică în limba română a versurilor de mai sus.
A fost o surpriză de zile mari cînd am deschis pagina asta și citit cum ai simțit tu poezia mea.
Am înțeles că ți-a plăcut cu adevărat mumai așa puteai reda cu sensibiltate ceea ce nu aș reuși, căci nu o văd din exterior, ci am trăit-o unic, în engleză.
Pentru timpul si darul tău, dă-mi voie să mă recompesez virtual cu o poveste tot în engleză scrisă de mine pentru copii. E vorba de aventurile motanului Roy Gilroy intr-o gradiniță Montessori.
Ti-am văzut mai demult drăgălașul de băiețel în poză, i-aș dărui-o lui sub formă de carte, dar nu am publicat-o decât pe web.
Povestea e fructul experienței mele Montessori, aici în California, desenele mele si animațiile web, muzica și alte efecte m-au atras mult mai mult pentru formula electronică, deci interactivă, decât cea statica, a cărții.

Roy Gilroy, motanul persan are și un forum unde așteaptă cititorii.
Iată adresa poveștii lui:
Roy Gilroy In The Children\'s House
http://www.rumpelstikin.com/RoyGilroy-in-the-childrens-house.htm

sau pagina de cuprins(povestea are 10 capitole)
http://www.rumpelstikin.com/roygilroy.htm

Fiul tău are o mămică adevărată în tine.
Sărutări amândorura,
Elena

se poate afla oricand de pe o pagina web:
Liberul arbitru la Pico della Mirandola si Marsilio Ficino,mai ales.

Ala \"mea culpa\" ta e un gand de jurnal in versuri, nu-i asa?

peruzele

poti fi mai specifica, ce propui tu ca idee, te rog.
Nu te-ai nuantat la ce te referi, vers sau mesaj, viziune sau limba,versificatie.

daca tot te-am prins pe aici, scapa/ma de cosmar, te rog, cum se numesste poezia lui paunescu care incepe asa:
\"aceasta oaie a innebunit
nu-i mai i-e frica de nimic, nimic....\"(e vorba de inima)

Silvia n-am gasit poezia nici pe situl lui Adrian, dar te-am gasit pe tine acolo si inteleg ca iubesti ca si mine poezia lui. Esti unica mea salvare.

ERata la comentariu pt. teddy
Titlul era initial doar VENUS (planeta in eclipa azi)

Vebus isi face de cap pe discul lui Apollon.

isi face de cap pe discul lui Apollon.
De ce oare printii sunt mereu nefericiti? Chiar si cand le canta pasarelele la geam?
Cui ar mai canta pasarile daca nu ar fi printi si gradini fermecate?
DE ce nu te vad oare ca scutier, printule poet?
Zimbesc la semnul tau in versuri, caci nu mai am lacrimi de mult de tot.

citit, absorbit. Ramas pe ganduri...
Poezia trebuie gustat in liniste. De unde o avea teddy atatea de spus azi nu stiu.El care era un visator.
Mai tiu minte parfumul anais, Virgil. Era suav ca tineretea fara batranete si viata fara de moarte...

sau aproape de ea (Sillicon Valley)pe unde e Copertina matale de la Corvetă?
Invită-mă la un tur al celor 17 mile din San Francico deal și îti voi da condurul meu ca amintire.

o fostă păsărică,

Tudore, învățăm de la viață în fiecare zi. Ciclică sau în spirală istoria se repetă, dar viața individului e o premieră cu fiecare dimineață, cu fiecare seară și oră. Nimic din ce vine nu a mai fost pentru noi.
De cum vom reacționa sau acționa numai înțelepciunea bunilor ne poate fi sfat și scut.Așa a învățat și olteanul de la bani, de la musulmani,de la Iancu Jianu si Tudor din Vladimiri, de la austrieci, evrei și cine tu mai vrei. Cu fiecare dimineața s-a sculat mai mai învățat și mai bogat. Sa nu-mi fie cu bănat, englezii au invățat lumea ce e domnul, dar olteanul știe ce e omul.

Mihaela, ada milea a avut un precursor de un calibru cvasi asemănător și care pe vremea mea se numea Mihai Contantinescu. Sa știi ca îmi placea cînd ne cânta „La marginea pădurii(am uitat ce) am întîlnit”.
Dar și mai mult imi placea Zina pădurii lui Florin Bogardo:
Bună seara zîna pădurilor
Hai în cepe copilărește-te
Și joaca-te cu mine
Și spune-mi ca-s curat și ca sînt tînar
Și spune-mi, spune-mi minciuni
Și spune-mi vorbe-adevărate
Pîn-acum neascultate, vreodata...
Și spune-mi ca sunt tînar
Si că fructele încep
În fiecare primavară doar cu mine
Mai spuni-mi ca fîntîna
Îmi tot cere două gene
Pentru mii de curcubee din azur...

Te-aș invita în grădina mea să ți-l cânt, e foarte melodios.

Ama, vecinico, de ce crezi tu ca am lăsat eu latina și filosofia baltă și am ajuns la filologie? Ca să pot citi poezie si cultură în limba originală.
Nu pot traduce nici în română bolero-ul, daramite în franceză. Se pierde și boarea de rimă, ritm pe care o oferă o limbă mult prea puțin poetică cum e engleza, dar în care am trăit o realitate în străinatate.
Las’ că ne întîlnim noi la o cafea turcească într-o bună zi!
Apropo pe aici așa ceva nu se bea decât prin casele imigrantilor din orientul apropiat(de voi)
M-a răsplătit cu frumos lectura ta.

Claudiu, tu lasa-l pe Virgil în Georgia lui, și întreaba-ma pe mine de spiritul de frontiera.
Pe aici sunt aspecte neintîlnite la Atlantic.
Te aștept oricând și rog, cititori de pe toate fusele orare, potoliți-vă cu iritabilitatea poetică, măi români gregari.

e versul tau aici, Aprilia.
Mi-a placut mult. E atat de usoara ca o unduire de trestie...melancolica. Nu e o poezie trista, e o evocare poetica a unui lucru frumos pierdut in timp.
\"Ghemotoace de cuvinte pereche\" e o imagine pentru care orice poet in viata te poate invidia. O voi lua cu mine ca amintire.
Finalul e iarasi sublim.

Te cate ori te citesc strecori in mine o liniste cuminte de basm poetic.
Ai o modestie nobila in vers la care voi mai poposi cu sau fara comentarii.

Imbratisari, Elena

teddisor, e eclipsa cu venus. Suntem tristi cu totii.
bat-o vina de planeta nebuna...
Nu-ti face griji m-a amuzat cu ciorba lui istorica, un fost turc, albanez si mai nou, neaos.
M-am trezit din vis,

Important e trandafirul,
Elena

apa rece si rahatul sunt alte mosteniri de la ...fanarioti.
Istoria nu o fac eu, nici cei de la Viena. Pe Iorga l-au asasinat fiindca aducea dovezi cu documente. Mai nou, nici un atlas enciclopedic mondial nu mai poceste istoria romanilor. Tarile romane nu au fost sub turci. Aduci exemple de orase care da, ai fost avanposturi, raiale, etc.
Am sa-ti spun de ce nu am fost sub turci ca ungurii(si Banatul si Oltenia a trecut datorita lor si Transilvaniei prin maini straine). Nu am fost sub turci pentru ca turcii au cerut tribut in schimbul neapartenentei la imperiu, pe care domnii Tarilor Romane l-au platit, ce e drept cu sudoarea taranului roman.
Dar ungaria si austria catolice nu au vrut sa plateasca, au scos taranii in campuri de bataie asa cum erau desculti si neinarmati.
Orice istorie care se respecta la ora asta in scolile de stat si particulare europene si mondiale dispune de harti cu aria de cuprinderea imperiului otoman, din care tarile romane lipsesc, omer.CE imi face impresia ca mai degraba il cred pe Iorga si postmodernismul decat pe autorii hortisti si austroungari.
Cat despre identitatea ta, e dreptul tau, dar aici se pare avem de-a face cu un site care e pentru unii muma, pentru altii ciuma.
Ca sa zic si eu ca pe vremea lui omer:
Quod licet iovi non licet bovi.
Nu insist cu musacale si alte ghiudemuri si kefiruri.
La urma urmei, despre gusturi...
Pacat, avem toate ciupercile pregatite, am luat din toate rasele si felurile, caci nu fac discriminari. Asteptam reteta ta cu interes.
M-ai dezamagit, române.
Elena

Ps. Vorbind de cartea cu care te-ai fi preparat la concurs, te recomanzi cam rau, trisor si impostor(de turc):)

din vagauni de noapte se aude un scancet, e sperietura sufletului copil al poetului.
Teddy te-ai inteles cu Virgil sa ma intristati asta seara/dimineata.
Ma voi duce la epigramisti sa ma inveselesc ca voi imi cantati ca morosenii, saraca irima me, iar incepe a ma dure...

De ce a asa frumoasa tristetea, nu stiu?!

Am reaparut la geam si va tranmsmit zambete din gradina mea voua si tuturor vizitatorillor acestei pagini.

Virgil, salutari bufnitei si tie multimiri pentru laude, dar sa stii ca pe vremuri, in secolul trecut scriam intr-adevar elegant. Aici incerc un compromis la nivel de comunicare, ceva de masuta de cafea.
Silvia, ma bucur sincer de cunoastinta, eu mai demult, caci tu te traspui in poeziile tale; eu poeta nu sunt, daca bagi bine de seama.Poate doar la nivel de receptare, nu de redare.
O mai sta la o cafea si alta data.Te mai astept.

printul rondelurilor razbate prin cadentele tale aici.
Nu stiu ce sa cred cu citatul din Ralea.
Il aprob pe Ralea si pe tine ca il aduci ca marturie, dar lasa-ma sa te visez cum pot, nu ma conditiona estetic.

Elena la datorie,
Nota:
Cum vezi imi fac rondul de noapte, Ama.
Pina acum toti poetii au gulerasul apretat si parul periat frumos. Sunt tare mandra de ei.

sa-ti deschid pagina pentru margaretele, zambilutele si ghiocei ce vor trece pe aici, urmati de fluturasi si probabil o ploicica de stele.
Nu, glumesc ca un spiridus din Visul unei nopti de vara.
Poezia ta e frumoasa.
E tandra si gingasa ca privirea pierduta a unui poet.
E sincera, deci pura.
Ferice de muza si imparateasa visului tau!

da, suntem pe calea cea buna.
Eu am vazut documentarul pe cablu, canalul lui R.Redford, SUNDANCE.
Filmul nu e facut de vacarii americani, ci de Samira Makhmalbaf fiica marelui regizor Iranian Mohsen Makhmalbaf,film realizat in coproductie Iran/Italia/Japonia.
Au trebuit sa treaca 2 ani si jumatate spre a fi eliberat de sub cenzura pentru a fi difuzat in Sua.
Ideea de baza a filmului e cred destul de pertinenta: traieste si lasa si pe altii sa traiasca.
Apropo de capra vecinului.
Oricum fiind un film al unei femei iraniene e ca un apel la ratiune.Bici religios, bomboane americane, conflict armat, ce importanta are cata vreme se reduc la acelasi lucru: privarea de drepturile fundamentale: demnitatea,dezvoltarea ca individ liber si suveran pe propria persoana.
Cu bine(herete)
Eleni
PS
Ma voi bucura si eu vreodata in agonia mea aici de dreptul de a folosi alfabete si alte facilitati ce am pe alte sites?!

deci nevinovata!?
Te voi dezamagi, Alexandra. Nu stiu cine e ada milea.
Dar daca e poeta si mai ales publicata inseamna ca e bine: fac progrese, ca de plagiat n-as dori sa ma acuze ada.
(just kidding, kid).
Cat despre lectii sunt deschisa, primesc si dau in acelasi timp. Altfel nu as fi cu sufletul de cinci ani in loc de cincizeci.(te rog,sa stii numai tu!)

Nici nu iti imaginezi prin ce revolutie postmoderna la nivel de Weltanschauung am trecut in ultimul deceniu.

te mai astept,
Elena

ca un zvon de nunta.

Se pare ca bantuie telepatia pe agonia, de trei zile incoace, numai poezii care vin perechi, perechi de spitale,de cafele, de newton. Si eu m-am gandit la Newton azi. Ce sa fie oare?
(Invitatie la ce am afisat ca Relativ la zvon.
M-a inspirat acel superb vers citit la Arta gravitatiei,
\"împoemată rotund\".

mi-a hranit inspiratia toata ziua si chiar am scris un haiku.)

Dar nu e decit reacție.Arta e ceva ce vine din interior si mai putin din exterior.
Multumiri