Poezie
Despre măiastre pe verticală
1 min lectură·
Mediu
câteodată brațele se deschid cruce
apoi se adună vertical
ploaia îmi alunecă de pe umeri
cerul se risipește deasupra
pământul se condensează albastru
încă o dată
brațele uită de mine
picioarele mi-au rămas undeva
rădăcini
trupul mi se lungește
ca umbra în apus
uite acum sunt ființa ideală
picioarele în pământ
trupul subțire
iar brațele
abia dacă le mai aud
meșterul sculptor
ia dalta
024.313
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 64
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Elena Luminita Bouleanu. “Despre măiastre pe verticală.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-luminita-bouleanu/poezie/167916/despre-maiastre-pe-verticalaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EB
am lucrat puțin textul și cred că e mai bine așa. acel \"cap în nori\" nu-mi suna nici mie bine, dar vroiam să nu dramatizez prea mult imaginea:) \"înțelenirea\" am schimbat-o cu \"rădăcini\" și cred că-și păstrează sensul. cât despre meșterul sculptor ... l-am adus și mai aproape. în rest, mai meditez.
sigur că iddea nu este nouă, dar ce-ar fi dacă nimeni n-ar mai scrie despre caii cerului, luceferi, marele orb, violet, etc.
mulțumesc deopotrivă pentru gândurile frumoase și critica de calitate.
sigur că iddea nu este nouă, dar ce-ar fi dacă nimeni n-ar mai scrie despre caii cerului, luceferi, marele orb, violet, etc.
mulțumesc deopotrivă pentru gândurile frumoase și critica de calitate.
0
Îmi plac versurile:
\"câteodată brațele se deschid cruce
apoi se adună vertical\"
\"brațele uită de mine\"
De revăzut, cred eu:
-condensează în albastru
- repetiția \"încă o dată\"
- înțelenite în sfinx
- capul în nori
- este pe-aproape
Ascult aici pietrele cum își închipuie zborul măiastrei.
Ela