Poezie
Tăcând despre dragoste
1 min lectură·
Mediu
până la tine un pământ
până la mine o mare
între noi gânduri
chemate sau doar venite
îmi aplec fruntea
sub sărutul tău
niciodată început
îți primesc în palme capul
neîntrebând dacă ești
dragostea mea
afara miroase a ploaie
de-o vreme
a verde
și-a mâinile tale
te respir din primăvară
mi-e dor de orhideea
alb și mov
ce nu a vrut să moară
decât pentru a-mi inspira
o poezie
atât de dor
de tăcerile tale
privindu-mă
aș fugi ca o nălucă
de mi-ai vorbi
căci îmi ajung
cu dorul meu stăpân
iar dragostei
nu-i cer mai mult
ea este
și îi mulțumesc
cu tine în gând
023608
0
de tăcerile tale
privindu-mă
Cred că nu există dragoste mai frumoasă decât cea care se hrănește din tăceri... Uneori cuvintele fiind prea uzitate își pierd din consistentă. O privire fără cuvinte este mult mai încărcată de semnificații și atunci tăcerea nu este decât sunetul inefabil al harpei sufletului, când aerul vibrează la unison cu sufletul.
iar dragostei
nu-i cer mai mult
ea este
și îi mulțumesc
cu tine în gând
Frumos și generos, așa cum numai în dragoste întâlnești…