bătut de vânt
mi se trece
mirosul de femeie parvenită
depravată în simțuri
și amintiri
se scurg prin ferești aburinde de suflet
picuri înroșind
porțile Raiului
simt cum se
același tavan
poate doar culoarea
s-a mai estompat
și nu mai e alb
e doar ceva murdar
sub ochii mei ...
între aceeași pereti
o viață
sau două
sau cine mai numără
printre atâtea vieți
baal este gol si înconjurat de clovni, de femei ușoare și de spectatori. surprinzător și îngrozitor de tânăr, are fața sculptată după cele patru vise, are respirația violentă și mersul unui
bătut de vânt
mi se trece
mirosul de femeie parvenită
depravată în simțuri
și amintiri
se scurg
prin ferești aburinde de suflet
picuri de alcool
înroșind de sânge
porțile raiului
simt
mai ploua din cand
in cand
iar stropii ploii
coboara
cadentand secundele
inseland timpul,
vulgari
pacatosi
plini de noi
***
cand ploua
lumea se sparge
in bucati
mai nou toate strazile
au miros de hoit
amenintand sa-mi intre pe sub piele
miros salbatic de putred
intra pe sub hainele-mi ude
pana si in pantofi
mi se infiltreaza un iz de mort
mai observa
- voce mica, de ce ma chinui
gata … a plecat, nu-l urmari ! il doare urma tacerii tale
pe chipul lui s-a asternut demult linistea, pentru tine,
pentru tine e mort , si cu atat nimic …
- dar il
pentru mine
te vegheaza noaptea
pentru mine
te pastreaza vantul
pentru mine
te aduna
strop cu strop
ploaia
pentru mine
s-antamplat sa
te zareasca soarele
pentru mine
te-au
Ziua era frumoasa si eram inconjurata de un verde fraged. Totul semana a padure, zarile se intrevedeau indepartate, dar nu reci. Soarele era undeva sus si nimeni nu s-ar fi gandit vreodata ca acolo
Imi amintesc ca o data, demult, a existat o zi in care cuvantul era tot ceea ce putea fi. Nu mai mult, nu mai putin. Dintr-un singur cuvant, cu un singur cuvant puteam da viata pentru ca atunci
hai sa ne unim membrele
sa facem un copac
de lacrimi
sa planga frunze
sa ma chemi
sa te caut
aburind
ferestre
rasuflarea de dor
sa ma chinuie
adanca si rascolitoare
pamantul sa ne
Hai sa fugim
in zare
sa ne pierdem
in munti
sa urcam
din vaile
strabatute
de ape
sa ne afundam
in lutul
rascolit
de ploaie.
Hai sa fugim
de lume
sa ne ascundem
in
5 II 2002
As night descend from its forgotten places
As stars begin to shine above a world so bright
that looking out the window your finding is just light
the dreams of fallen heroes do strike
17 XII 2001
De fapt, azi este deja maine ...
[...]Calculez bine zilele luand cate 24 de ore pentru fiecare, sau ar trebui sa impart mai usor timpul, in zile si nopti? N-as vrea sa impart
aproape Anul Nou
februar departe
imparte
ganduri de demult
de cand visam ...
atunci era
un alt februar ...
aproape Anul Nou
un departat februar
imparte
fulgi de nea
pentru o alta ea
te
Presupun viata
o mare
ma scufund adanc
cautand
sa-i patrund misterele.
Scoicile isi desfac
faldurile grele
perle
stralucesc
intunericul cade
greu
peste mine.
Ma mangaie
apa
nisipul ma
Era cateva luni de cand ma inturnasem la eul meu vechi si de cand obida pe restul lumii isi mai pierduse din putere. Singuratatea imi batuse inainte la use, ca harapnicul pe spatele miseilor. Nu mai
cand o sa cresc mare
o sa inventez
o masina a timpului
ma voi intoarce
in ziua in care
ti-am cedat
respectul de sine,
imi voi spune ca totul
va fi bine.
cand o sa cresc mare
o sa
zi mohorata de toamna
ce caut aici?
aici...
ce-mi pasa ca-i Sodoma
ce-mi pasa ca-i Gomora
orasul m-a inselat
cu surasul sau
mi-a picurat stropi
dulci de otrava
in sange.
care soare?
doar
cand o sa cresc mare
o sa inventez
o masina a timpului
ma voi intoarce
in ziua in care
ti-am cedat
respectul de sine,
imi voi spune ca totul
va fi bine.
cand o sa cresc mare
o sa
te-am asteptat
zi de zi,
noapte de noapte
visul a batut
degeaba
la fereastra mea.
te-am asteptat
ora de ora,
secunda dupa secunda
timpul trecea
singur si el
pe langa mine.
te-am
am asteptat
pamantul sa se desfaca
sa ma acopere,
sa ma ascunda,
sa ma uite in el,
iar tu
innebunit de absenta mea
sa numeri firele de nisip,
sa vopsesti
firele de iarba in rosu.
am
te-am vazut
din departari vopsite
in albastrul sperantei,
si te-am facut pierdut
printre oameni
atunci nu vroiam
sa te gasesc
amintirea albastrului
m-a prins din urma
si am inceput sa te
