Poezie
mumificari la capul tabuurilor
1 min lectură·
Mediu
mi-am strâns colții la încheietura mâinii
și ți-am înghițit brațele cu care îmi strângi
gleznele când încerc să-ți umblu pe umeri
artizanali ca și cum tandrețea motivelor
ți-ar bântui camerele de sub coaste, abandonate
firelor din care se țes pânzele de păianjen
în care îți mumificai oaspeți întârziați
la capul tabuurilor- ți-ai înghițit cheia pe când
copil alergai de gura băieților din vecini
răsturnând cercurile în care se roteau fete-
încă se mai aude glasul bătrânei
pe când îti blestema urma- a dat foc la șură,
mânia dracilor să te ajungă, de moartea mătii numai bine-
zâmbeai în fiecare minut dinainte
ascultând de incendii ai omorât gura femeii
și adormeai legănat de cântecul propriilor blesteme
022.641
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Elena Ciobanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Elena Ciobanu. “mumificari la capul tabuurilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-ciobanu/poezie/86042/mumificari-la-capul-tabuurilorComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ECeh...pai cum sa nu, puteam - da atunci ce motiv ai mai fi avut sa comentezi in subsolurile mele? na... eu ma cam tin de sotii, da uite ca am schimbat, sa nu se mai \'supere\' nimeni :-)), din poezie n-o sa scot insa pasajul, pentru ca e una bucatica ironie la masca religiozitatii practicate de unii-altii...subiectiv si de partea asta...
0
Cu respect,
Lucian