Ela Victoria Luca

Miruna, fiindcă din firul tăcerii ai țesut gând; Florin, fiindcă vezi atât de clar toate sensurile și reușești să desprinzi mereu esențialul, fiind aproape de poezia așa cum a scris-o, gândind și simțind, autorul; Leonard Ancuța, fiindcă poți spune că și durerea este frumoasă, fiindcă da, este, într-una din nuanțele ei; Olga, pentru că ai perceput că în ulima serie de poezii încerc să figurez acest Dumnezeu mai mult decât personal; Ioana, fiindcă ai parcurs legenda, ai văzut unde se purifică lucrul și unde/cum devine înțelept omul.

Ela

În urma serii atât de bogate de ieri, bogate ca participare, ca păreri/impresii/comentarii/analize/discuții, am gândit în drum spre casă, că pentru un cronicar va fi destul de dificil să surprindă asemenea momente, și să o facă și fidel, și imparțial. Traian a reușit, și chiar deosebit de fin, un excelent observator, implicat activ!

Excelentă cronică, Traian, ai toată aprecierea mea.

Mulțumesc și tuturor celor prezenți, care, prin cuvintele lor, au știut să îmi deschidă noi perspective asupra creației poetice.

cand tante aglae - de corectat

da, am intuit asta. ca jurnal de zi e fain. dar lasă-mă să fiu exigentă, măcar tu care știi că am intenție bună, întru creație. și tocmai fiindcă știu potențialul tău. și mai știi că dacă nu apreciam, nu lăsam semn, de niciun fel.
pe mâine,

ela

Romulus, și sper să fii tot mai bine primit în lumea literară. Succes mai departe!

Ela

fotografiile sunt super, as usual. versurile separat sunt bune. însă nu există o legătură între text și foto. poate există prea subtil. cert este că at când faci o compoziție de acest gen, cu mai multe foto incluse, e fain să scrii pe marginea lor sau textul să ducă spre foto. așa cum de altfel ai făcut cu alte vizuale.

în subtitlu, maslini. în text \"mparțeam\"

recitiți, aveți diacritice lipsă

Ioana, este cumva un puzzle, cumva nu. E drept că lumile interioare ale Olgăi se suprapun, se interferează cu cele exterioare, se confundă uneori, conțin fragmente din toate realitățile trăite.

Andu, răspund când pot, da.

Ioan, e un dinamism intern, vertij intern. Ai și tu dreptate, însă.

Ela

am preferat să pun așa accentul pe re-construcție și re-orientare, pt a lăsa loc și noilor consrucții, noilor orientări. deci e asumată cratima.

Olga, mă bucur că am fost aproape de sensurile și de adevărul tău poetic.

Daniel, ai dreptate, lipsea \"pune\" la \"pune punct\", dar alte multe las așa, autoarea știe de ce, e felul ei de a se juca cu inversiunile. Pasajul pe care îl pui în discuție e simplu: poeta este conștientientă cel puțin la nivelul intuiției (conștient-inconștient-intuitiv) de ființa lingivistică a poeziei (în genere), deci și de însemnătatea sensului literal, deci și de faptul că viața/spiritul pulsează în literă etc. (Sunt implicatii succesive.)
Așa cel puțin am perceput-o eum citind-o de-a lungul vremii și în acest volum. Multumesc.

Andu, din păcate sau din fericire, nu uit nicio lecție, nici măcar aceea de a fi înainte de toate om întreg. Și nici măcare cele ale înțelepciunii. Cu atât mai mult cele de care pomenești. Te grăbești și la a face deducții, deși ai avea minima cunoaștere și intuiție că eu, Ela Victoria Luca, nu transform nimic bun în rău. Ci, efortul meu, uneori inutil, este invers. Dar acum nu mai contează. În numele poemului meu prost, e singurul meu comentariu pentru tine, de azi înainte. Iar texte proaste vor mai fi, asta este, pe orișice pagină.

Ela

24 ian, ora 17.02 - titlul schimbat în sintagma auzită ieri de la un scriitor. și versurile ultime schimbate și ele.
singura modificare adusă pe acets text, acum. din respect pentru solicitant.
(sensul nu era cadou. melodia era doar un motiv aparent)

Nu am adus nicio modificare acestui text. NICIUNA. Doar încadrarea la personale, după comentariul tău de ieri.

Ela

Romulus, e greu uneori să faci distincția între bine și bine. Nu, nu e greșeală ce spun repetând \"bine\". Fiindcă binele este altfel perceput de fiecare. Iar acest text nu este decât un alt bine, care asupra mea nu știu/nu pot să spun ce efect are. Cu atât mai mult asupra cititorilor. Firește că cei care sunt cu adevărat cunoscători de om, lume, poezie, artă, care sunt drepți în orice gând și faptă, vor înțelege. Însă eu deja am început să aplic vorba aceea de duh: \"Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.\" Nu e important acel text al meu, Romulus, care nu e nici slab, nici bun, care e simplu. Nu e important nici măcar că l-am scris eu. Dar este bine că, datorită lui, unii oamenii se pot arăta așa cum sunt, dincolo de orice suprafețe vizibile. Iar acest lucru, deși de mine intuit și de atâtea ori refuzat, acum devine o evidență. Acum, pentru totdeauna.
Mulțumesc și lui Andu Moldovean, pentru că datorită lui reușesc să văd în câteva clipe ceea ce nu se vede, nici după ani de zile.
Romulus a ales el să scrie \"agon\" în dreptul pseudonimului său.

Ela

Ionut, ceea ce se afla pe aceasta pagina intra cumva in negativ cu continutul acestui text. Si cu polemica noastra cea de toate zilele. da, e pe departe printre poeziile bune, e pe departe printre peoziile proaste. E simpla. Si, poate, chiar daca nu personala, acolo sa ii ramina locul. Si, de felul meu, chestia cu win-win, lose-lose o las altora. Multam.

Adela, titlul nu va fi schimbat fiindca este o parafrazare dintr-un real auzit. Si apoi, ar schimba complet firul poeziei. Care nu e incadrata la personale fiindca e slaba literar (asa cum exista mentalitatea asta; stim bine ca exista texte incadrate la \"personale\" si is mult mai valoroase decit \"n\' poezii, ci fiindca se doreste a fi \"celor de astazi\", cu miza pe adevar poetic si sinceritate. Multumesc.

Ela

Cristina, e simplu. E doar simplu. Mulțumesc.

Dane, așa să fie, dezamăgire totală: jalnic, rateu, rebut, prost. Da, chiar așa: ce o fi ăla adevăr poetic? Ce o fi aia simțire? Nici nu contează.

Ela

Andu, să fie să nu fie. Iau o pauză, dar nu de gândire. Creația e altceva. Consideră tu acest text cel mai slab al meu din ultimii 2 ani și 2 luni. Dacă aceasta îți e părerea.

Marian, nu, nu m-a deranjat deloc. Și eu am văzut că clișeul clișeelor este la modă, mai ales când uiți de esența poeziei.

Ela

Nu doresc dezbateri ardente pe acest text-dar. Aici esențial este adevărul poetic, în fiecare cuvânt scris: adevărat e albastrul voroneț, adevărat e păcatul sângelui, adevărată e apa limpede ca sufletul Domnului, adevărată e lumina din cruce. Mi-am asumat riscul unor astfel de comentarii. Dar nu doresc polemici despre cine are sau nu dreptate. Priviți în voi și descoperiți-vă adevărurile simple.

Ela

Marian, e doar viața drept cadou primit, luat înapoi furat.

Dan, mulțumesc, rupte de context, posibil să ai dreptate, în ansamblulul adevărului poetic, e posibil să nu. Oricum, nu modific nimic din poezia asta, niciodată, fiindcă sunt lucruri pe care sincer le-am scris întru/din/cu poezia din mine, așa cum sutn eu. Mulțumesc, nu ai de ce te scuza.

Ela