Ela Victoria Luca

Și eu m-am întrebat asta, însă trec mereu de statistici pentru a ajunge la calitatea celor care comentează și la aprecierile lor, în toate nuanțele posibile, manifeste sau latente. Da, poem de stare, realmente, ca multe pe care le-am scris. Mulțam fain, te mai aștept.

Drag, Ela

Era l nu i, desigur, articularea era necesară. Îmi are rău că nu am precizat clar, \"l\" am scris, nu \"i\" cu majusculă. :)
Poemul are un verde frumos, de aceea am dorit să las un semn de a fi într-o aparte armonie totul, din cum îl aud eu, desigur.
Drag, Ela

Mulțumesc mult, Miruna. Am dorit să scriu cît mai simplu ceea ce se trăiește nedrept de dificil în viață. Se pare că a fost apreciat acolo unde cuvintele simple seamănă sensuri adînc.

Drag, Ela

Multumesc pentru cum imi cititi alte si alte pagini scrise mereu la indigo. Poezie a pierderilor si a neinteleselor rosturi. Se vor asterne ele. e firesc, toti ne pierdem in viata si zile, si oameni, si lucruri si asa mai departe.

Drag voua, Ela

Învăț să desprind din verdele tău spirit ceva-ul acela misterios și adus spre înțelepciune de o trecere a cuvintelor prin măsura lumilor, atunci când:
\"prezentul acesta devine trecut
cuvintele mor când trebuie să vorbești
colbul vremii va adăposti zilele\".

Poem al unor sfere de suflet ce se trăiesc printre \"frunzele inimii\". Figurile de stil se lasă înspre o ideatică agale curgătoare și o limpede coerență interioară.
O structură în respiro, cuvintele se ascultă cu măsură, ca și cum numărătoarea pe care o resimt și astăzi își află misterul în \"vrerea limpede fără vârstă\".
Căutător de răspunsuri în și dincolo de numărarea cu \"îndârjire\" a zilelor, spiritul celei ce numără este azi întrucâtva pe marginea cuvintelor alinare.

Am trecut prin verdele meu spre a aminti în \"lumina ei\" că \"suntem vii\".

Poem dinspre un feminin fluid, între definire de concepte și aproape țeserea lor în metafore: \"rădăcinile unui arbore de gânduri\", \"exilați spre torente de ziuă\".
Aș adăuga \"l\" în finalul conceptului \"echinocțiu\" (versul 5, strofa a treia, iar în ultimele trei versuri se repetă un \"s\" care perturbă muzicalitatea poemului (obosit, s-au, prelins, sfârcuri).

Te citesc în verde.

Drag, Ela

Poem dinspre un feminin fluid, între definire de concepte și aproape țeserea lor în metafore: \"rădăcinile unui arbore de gânduri\", \"exilați spre torente de ziuă\".
Aș adăuga \"l\" în finalul conceptului \"echinocțiu\" (versul 5, strofa a treia, iar în ultimele trei versuri se repetă un \"s\" care perturbă muzicalitatea poemului (obosit, s-au, prelins, sfârcuri).

Te citesc în verde.

Drag, Ela

Începutul unui poem care se stinge între pierderi și lumina îngerului. Începutul, repet, este intens, ca și cum, după citirea lui este necesară o respirație amplă pentru a urma calea poetică, deschisă parcă pe jumătate:

\"n-am murit decât până la coate
numai tu bănuiești această întâmplare de nestăpânit\".

Atingere de stări la limita imposibilului trăibil, mărturisite dinspre un eu poetic matur și aproape de fiindul esenței sale, întru a fi scriere temeinică:

\"îmi plimb pe umeri capul demodat
tocmai zâmbesc
tocmai sucesc în extaz gâtul reginei
adăpostind lama cuțitului cu care mi-am tăiat părul\"

O aparentă renunțare într-un descrescendo al trăirii prin filtrarea ideatică, elaborare în \"spatele scenei\" sufletești, miezul poemului se lasă armonizat cu spiritul zborului, aripile fiind încă așternute. O pană ce scrie în andante, abia rostind \"incestuoasa pereche a sângelui\", într-un temporal fără margini.

Finalul revine într-o vitalitate agale, ca o spirală a re-nașterilor, forța creației transpare și transcende predestinatele dimineți:

\"într-o dimineață am găsit cu stupoare în buzunarul meu
un fluture
atunci ai râs

tu nici nu bănuiești\".

O lectură ce te poartă dinspre teluric spre un celest acceptat interior ca o lume posibilă. Un stil ce nu poate fi numit decât definitoriu pentru cel ce se lasă aici între lumi lirice.


Drag, D

Mulțumesc editorilor pentru acordarea acestui nivel și voi ține seama de instrucțiuni și de calitatea comentariilor.

Drag, D

Erika, atunci când ne trezim în marea liniștii putem dărui frumusețe. Atunci când suntem doar neliniște, putem uneori, rareori, să dăruim și poezie. Ce bine ar fi să ne rămânem frumos. Mulțumesc, te aștept mai departe, acolo unde simți frumosul. Sau nu. :)

Adrian, dinspre acvaticul interior lumea din afară se vede uneori în nuanțele tristeților neșterse de valuri. Mulțumesc pentru unul dintre cele mai fine comentarii ale tale, pe textele mele nisipii. Mă bucură să găsesc oameni aproape de sensurile reale din mine.

Vali, înțelesurile, într-un mult sau tumult, ne sunt mereu la îndemână. Certitudinea este doar relativă. Bun revenit pe pagina mea, te mai aștept când dorești.

Drag vouă, D

mai

legatura, acel, face, tare...
-----
fug acum, pe foarte curind, multam mult.

Multumesc, Ionut, sper sa fie vint bun la pupa, ca sa pot scrie ami departe pentru voi. te mai astept.

Liviu, uitarea se face, asa cum in versurile de mai jos dragostea nu se mai face. Aici ar fi o legatra destul de stingaci exprimata. da, ael iubite tu ar merita schimbat. O voi afce in momentul aparitiei volumului. Iar pentru mine stii cit de mult inseamna lumina stelara din gindul si sufletul omului, intotdeauna aprinsa. Multumesc atre mult, voi reflecta la toate cele spuse de tine, asa cum fac de fiecare data cind imi lasi sens. \"Pact cu..\" nu pot sa nu las...

Drag, D

Ioan, sper sa fie macar un strop de frumos, ca o picatura de vin negru, tamaios. Multumesc.

Floriene Silistene, cred ca este primul tau comentariu pe un poem al meu si cu o lumina acolo de veghe. Nu stiu daca va fi respectat pactul cu vintul, eu de felul meu respect pactul cu oamenii. Dar cine are de cunoscut, cunoaste celulele polen din mine. Intre nord si sud cred ac voi alege rasaritul, acolo unde m/am nascut prea tirziu. Multumesc, te astept pe acele poeme la care vei avea de spus impresia ta.

Nia, stii cit de usor ramin eu mirata, stii cit de simplu pot eu sa tac, cu sau fara ofuri. Poemul acesta a fost scris ca o suflare, cu dorinta ca poemel ce vor fi lasate aici sa aiba ceva din mine. Se pare ca au inceput a avea. Multumesc pentru acest semn de apreciere si de instelare. Iti zimbesc cu stele de mare azi.

Drag voua, D

Metafore de mine comentate, nu stiu. Poate doar simple cuvinte lasate uneori la intimplare. Nu tin sa plac de fiecare data. nu tin sa plac nici macar o data. Poate aici ar trebui sa schimb ceva. multumesc pentru cele trei versuri pe care le-ai desprins. Pe curind.
D, D

Luminita, ai desprins din poezie tulburatorul. Intentia nu este de resemnare, e o simpla schita a unei iubiri din care numai ceara (am ris la \"ceapa\" fiindca stirneste altfel de lacrimi ;) )ar ramine. Un poem pe care l-am dorit a fi simplu, chiar si in stil, si in compozitie, am dorit doar ceva limpede in a scrie iubirea. Multumesc pentru lumina fara ceara, semn ca aici ai privit inalt in azurul meu tulburat.

Nicolae, frumos joc de cuvinte, ma bucur sa te vad pe pagina mea si ca iti amintetsi ca sunt sprintara si haioasa. da, poate intr-o zi voi scrie despre iubire in acest ton, pina atunci... sa ne regasim cu bine, aici, la eliad, in scrieri.

Multam voua,
D

Monica, spune-mi cum simti, acolo unde sunt numele in noi rasucite toate cuvintele se aud fluid, nu sacadat. Nu stiu de ce am simtit eu acest sacadat si l-am lasat asa, desi stiu ca atenueaza muzicalitatea poemeului. Multumesc pentru \"pieta\", ai simtit.


Raluca, versurile mele ar cinta acel wish you were here, daca nu ar fi doar o rasucire in poem a ceea ce gindul se lasa colindind. Wishfull thinking, but the reality... Merci pentru cum ai facut legatura intre acel cintec ce imi place mult si ceaiul meu.

Luminita, multumesc pentru venirea ta pe pagina mea, asta ma face sa imi privesc altfel poemele, sa am o anume grija de ele. Recitesc acum si inteleg de ce intrebarea finala uneori e ca o \"palma\"; nu imi sta in obicei sa intreb in final, tocmai pentru a nu lasa in suspensie raspunsuri. Aici am dorit intrebare ca si cum acel \"cât de firesc îmi las brațele spre ce nu mai ești iubire\" ar fi definitiv. Te astept in continuare sa imi cizelezi scrierea, atunci cind doresti.

Multumesc, cu drag, D

Maria si Victor, creatia voastra in firul armoniei intre doua viori de spirit creator ma lasa intr-o ascultare a fiecarui cuvint pe un fir de iubire de frumos. deosebit acest Eseu, Maria, de fiecare data ma lasi in admiratie, acum parca ai atins albul petalelor in harul darului de tine spre noi, cei ce te primim.
Mihaela, sa iti fie lumina fiecare intilnire a frumosului, sa iti fie cintec fieacre atingere de om inalt, sa iti fie pavaza ingerul si sa mergi prin lume cu mainile larg deschise.

Drag voua,
D

te gasesc in acest poem intre satira si fabula, intre joc si ronie, intre arta de a scoate din ou cuvintele si zborul spiritului spre sagalnica invirtelnita umoristica. E altceva decit ai scris pina acum, si ma intreb daca nu cumva aerul asta ghidus si felul tau de a intepa usor ici-colo nu ar fi un bun prilej pentru a mai da cite un indemn penitei sa se faca piscatoare de mustacioare si de fetisoare.
Mi-a placut indeosebi particica aiasta:
\"deasupra, departe,
cerul se prăvălea, era un stâlp luminat,
din care scurs, mat,
gălbenușul din cuibul stricat
părăsea coaja spartă,
prin lemn,
spre gura deschisă,
strâns în valiza aceea de poartă,
mimând pleoapelor însetate-
nserarea,
divina
cu aroma de nuc,\"

Si acu ma duc, ca ma ia febra scrisului si ma treyesc iar singura cuc, colo in nuc. Tu, scrie mai departe, noi citim agale.

Drag, D

Multumesc, Raul. Cred ca e limpeyirea unei perle ascunse in scoica pierduta, cuvinte ce nu mai pot aduce alinare decit in departari. ma bucura sa te regasesc printre cuvintele mele.

Drag, D

Este vineri in violet, oarecum tulbura azurul orice existenta in rosu. Uneori amestecul acesta atit de nemasurat mi se face destin, indelebila alegere. Multumesc, Alex, Ela nu a uitat orice nume ar avea. Revino in nuantele care iti plac.
D, D