Poezie
mai puțin ca perfectul
1 min lectură·
Mediu
cobor într-un spațiu strâmt
văd pereți de cretă
nu pot atinge treptele
decât prin tăișul pragurilor
femeia aceea îmi arată
un coridor de oase
luminile pâlpâie fosforescent
până la orbire
nu mă feresc de altă disoluție
am în stern trei fracturi de timp
din ele mâine îmi voi face un trup
cumva imperfect
să pot umbla paralel cu munții
de unde a coborât
într-o zi crepusculară
fiul cu rădăcinile noastre în cer
094.888
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 72
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “mai puțin ca perfectul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/180670/mai-putin-ca-perfectulComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ELCred ca pentru mine, faptul ca ultimele mele poezii sunt atit de bine primite de cititori este mai mult decit o recomandare. Multumesc mult pentru decriptarea atit de fidela si a starilor, si a imaginilor, care sunt de asta data aluzive nu expuse. Sper sa pot merge mai departe asa, poate chiar altfel de bine.
Ela
Ela
0
DCTrei fracturi de timp ai in stern......Fantastica imagine.Parca si aud Trecutul,Viitorul Si zeul Prezent cum trosnesc a dorinta de reunire intru vesnicie.Simt exprimarea \"fiul cu radacinile noastre in cer\"ca pe o subliniere de sorginte celesta a obarsiei noastre Reale. S-ar zgaria Darwin pe teorie daca ar citi poezia ta... multumesc ,viatasiatat ///ps m-a impresionat comentariul lui Andu Moldovean
0
ELMulțumesc. Bietul Darwin, dacă mă întâlnea în alb, ar fi scris poezie. Glumesc. Mulțam, uneori durerea de a fi strivit în cădere trece prin praguri de lumină și, spre purificare, metamorfoza chiar lentă fiind, e vitală. Mulțam pentru des-prinderea unei lumini.
Ela
Ela
0
EB
\'nu pot atinge treptele
decât prin tăișul pragurilor\'
aici mă opresc eu (celelalte opriri superbe au fost comentate). treptele și pragurile, arhetipuri agregate în substanța noastră mentală fără tăgadă, care ne duc, ridică, trec, trimit, coboară și câte alte verbe își găsesc sensul prin acestea. perfecțiunea treptelor o putem atinge numai după ce ne-am rănit, ne-am sfâșiat trupul în tăișul pragurilor (și cât curaj ne trebuie uneori să le trecem!)
am poposit aici (după o vreme cu praguri) și m-am bucurat, ca întotdeauna, de versurile tale unice.
Elena
decât prin tăișul pragurilor\'
aici mă opresc eu (celelalte opriri superbe au fost comentate). treptele și pragurile, arhetipuri agregate în substanța noastră mentală fără tăgadă, care ne duc, ridică, trec, trimit, coboară și câte alte verbe își găsesc sensul prin acestea. perfecțiunea treptelor o putem atinge numai după ce ne-am rănit, ne-am sfâșiat trupul în tăișul pragurilor (și cât curaj ne trebuie uneori să le trecem!)
am poposit aici (după o vreme cu praguri) și m-am bucurat, ca întotdeauna, de versurile tale unice.
Elena
0
CV\"Cobor într-un spațiu strâmt\", VAD transparenta peretilor de creta, si raman uimita in bezna fosforescenta de cat de inaltator este taisul pragurilor.
Stii, o astfel de experienta nu o putea \"descrie\" decat un slujitor al cuvantului, care s-a nevoit sa coboare in sine, pentru a-i ajuta pe ceilalti sa iasa din bezna.
Carmen
Stii, o astfel de experienta nu o putea \"descrie\" decat un slujitor al cuvantului, care s-a nevoit sa coboare in sine, pentru a-i ajuta pe ceilalti sa iasa din bezna.
Carmen
0
ELElena, pare-se că atunci când vezi și simți lumina pragurilor, orice tăiere nulasă rană, ci o altă lumină. Arhetipale sau nu, indiferent din ce unghi privim, că le vedem sau nu, ele există. Le simțim, conștientizând trecerea. Mulțumesc, mă bucură revenirea ta.
MiCa, în acel întuneric fosforescent, urmele altor treceri vor fi fiind să ne înalțe, dacă cel ce a cuvântat prima oară ne-a lăsat potențiala cale a iluminării. Mulțam de venirea aceasta, într-un imperfect continuu, pământesc. :)
Ela
MiCa, în acel întuneric fosforescent, urmele altor treceri vor fi fiind să ne înalțe, dacă cel ce a cuvântat prima oară ne-a lăsat potențiala cale a iluminării. Mulțam de venirea aceasta, într-un imperfect continuu, pământesc. :)
Ela
0
ȘCimi place tonul poeziei o traire la limita netrairii, o intoarcere la radacinile din cer.
numai bine.
numai bine.
0
ELE bine că ai văzut trăirea la limita netrăirii, uneori e greu de îndurat, însă odată distanțat și scriind despre, deja ai mers mai departe, în altă dimensiune a trăirii. Mulțam.
Ela
Ela
0
Centrare aproape desavarsita a ideii intre cele doua miscari majore ale poemului, o tonalitate de psalm, un poem pe care il recomand, nu fac asta deseori, cu atat mai putin in ceea ce o priveste pe Ela Victoria Luca :-)
Bobadil.