Poezie
smokey life
1 min lectură·
Mediu
Motto: It\'s light enough to let it go
Remember when the scenery started fading
I held you til you learned to walk on air
So don\'t look down the ground is gone,
there\'s no one waiting anyway
The Smokey Life is practiced
Everywhere
se-ntâmplă să nu mai întoarcem apele pe cealaltă parte
ne săturăm de mâluri
ce dacă nuferii își alunecă în ele rădăcinile
noi obosim și de fum și de viață
unii trec prin frig înclinând paharul de umbre
alții stau la tăcere cu sine
descoperind linii paralele între inimi și
porți ce sună din lemn iluzii
tu iei doar jocul formelor
între ele nimic
un nimic atât de perfect încât te ascunzi și de tine
să nu te trezești dintr-odată înghițit de secunde
devorat de imposibil
fără să te mai doară că ești
între timp eu despic fire de mine în șapte
singurul număr
care nu mă aduce
la capătul întunericului
Remember when the scenery started fading
I held you til you learned to walk on air
So don\'t look down the ground is gone,
there\'s no one waiting anyway
The Smokey Life is practiced
Everywhere
se-ntâmplă să nu mai întoarcem apele pe cealaltă parte
ne săturăm de mâluri
ce dacă nuferii își alunecă în ele rădăcinile
noi obosim și de fum și de viață
unii trec prin frig înclinând paharul de umbre
alții stau la tăcere cu sine
descoperind linii paralele între inimi și
porți ce sună din lemn iluzii
tu iei doar jocul formelor
între ele nimic
un nimic atât de perfect încât te ascunzi și de tine
să nu te trezești dintr-odată înghițit de secunde
devorat de imposibil
fără să te mai doară că ești
între timp eu despic fire de mine în șapte
singurul număr
care nu mă aduce
la capătul întunericului
094.150
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 153
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “smokey life.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/167912/smokey-lifeComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ELTotul, nimicul sunt doar noțiuni. E o ironie cumva inclusă acolo. E ca și cum în loc de mai mult ca perfect ai scrie \"mai puțin ca perfect\". A fost un jos. Să reduci totul la nimic, să te simți perfect iar apoi acel \"nimic\" să te înghită, să simți cu te devorează imposibilul. Aici descriam o stare a unui om aflat pe muchia instabilă a existenței. Eu nu am atins încă această stare, dar cumva, văzând-o în jurul meu, încerc să o descriu pe cât pot. Iar motto-ul a fost în rezonanță cu acel portret.
Mulțumesc pentru că ai văzut cum și cu ce mă susțin eu de nu mă transform în nimic și nici în imposibil. :)
Ela
Mulțumesc pentru că ai văzut cum și cu ce mă susțin eu de nu mă transform în nimic și nici în imposibil. :)
Ela
0
FN\"tu iei doar jocul formelor
între ele nimic\"...e aleasa de mine intamplator pentru ca aveam nevoie sa exemplific cumva ceea ce faci tu... fantastic de placut, placut tare mult si inspirat si tocit de ganduri si fff esentializat pana la urma cu aceste simboluri. o singura precizare zgariecioasa urechii mele am: \"noi obosim și de fum și de viață\"... se duce in patetic oleaca sau in ceva de genul asta... parca. in rest, fascinant.
între ele nimic\"...e aleasa de mine intamplator pentru ca aveam nevoie sa exemplific cumva ceea ce faci tu... fantastic de placut, placut tare mult si inspirat si tocit de ganduri si fff esentializat pana la urma cu aceste simboluri. o singura precizare zgariecioasa urechii mele am: \"noi obosim și de fum și de viață\"... se duce in patetic oleaca sau in ceva de genul asta... parca. in rest, fascinant.
0
ELAlina, nu știu cum Sinele ăsta (adică știu dar nu e locul aci să) uneori simte deodată și fumul și viața, iar titlul cumva obligă - ca noblețea cumva - să păstrez în acel vers smoke and life, fiindcă așa se întâmplă cu unii oameni la caoătul întunericului lor. Sau așa l-am auzit eu pe Cohen în acea melodie. :)
Mulțam, se pare că ai multe de spus despre poezie în genere și despre eseuri, fapt pentru care aș dori să revii uneori pe pagina acestui autor. :)
Ela
Mulțam, se pare că ai multe de spus despre poezie în genere și despre eseuri, fapt pentru care aș dori să revii uneori pe pagina acestui autor. :)
Ela
0
ABO perspectiva a pustiului dinafara cercului, privind umbrele dincolo de timp, intarmuite in tacerea totala. Dar ramane urma aceea de lumina, invartita in sapte sensuri, pentru a putea sterge insemnele epuizarii. E ceva dincolo de sine satietatea de viata, o simt pe pielea mea.. si cum e sa ai 19 ani si sa crezi asta e ca o palma peste obraz :) dar sa nu ma lungesc cu astfel de lucruri, am venit sa iti spun ca rezonez si ca vad cum prin randurile tale se scurge o altfel de glasuire. Deschiderile-inchideri nu poarta ele insemnul rostului nostru in univers?
0
ELCum să pot să iau cuvintele tale, cele care vin să adâncească umbrele, acele umbre pe care mi se pare cumva nedrept să le trăiești parcă dintotdeauna, să îți fie la limita existenței și să pot să le (cuvintele)încarc cu atâta lumină încât la 29 de ani să poți să îți amintești de aceste lucruri ca de simple pietricele pe o plajă aurie? :) Mulțam, copil ce deschide universul după orice închidere. :)
Ela
Ela
0
ELCred că este esențială desitanța bună între suflete, nici prea departe, nici prea aproape, să poată fi trasate firele acelea invizibile care permit un anume acordaj, indiferent de timpuri și întâmplări. Tu ai văzut aici ceea ce invizibilul tăinuiește. Mulțumesc.
Ela
Ela
0
ELdistanța bună :)
0
- nu-mi place nici \"devorat de imposibil\".
In rest, te-au inconjurat umbrele. Si faptul ca despici din tine fire de sapte, te tine intreaga.