Întunecare spre casă

Poezia e în noi, Ela , si trăindu-ți poemul , mi-am reamintit vorbele lui Iorga :\"e o mare greșeală să lași a pătrunde urletele lumii de afară în cămăruța în care conștiința ta curată ține liniște\"
\"unii aplaudă stins
alții
abia de pot veni
din ei înșiși
pe scaunul fără spetează
și fără echinocții\"
versul dorinței de mai mult din ei însisi...sigur va fi în altă zi pentru că adevărata poezie a vieții nu e nesimțirea din mormânt ci gândul care se întoarce mulțumit asupra lui însuși, stiind că în drumul lui a lasat simțirea-n fapte.

Îți mulțumesc pentru acest semn, albul crizantemei și nuanțele poeziei rămân și dau rostul zilelor.

Ela