Cântul Celor Duși

un cantec care impietreste fiintarea. se simte conexiunea cu divinitatea, patima in orice cuvant, se vad zorii vestitori ai mortii care a furat \"un suflet miruit\".

imi place ca ai abordat genul de poezie cu rima. ii da trairea de care are nevoie.

Mai stii cand strigai ca e intuneric? Nu puteai sa crezi ca
ne-au inchis in cutia aia pe care au numit-o sicriu... Nici mie, dar datele ce mi-au fost date ca hrana in timpul vietii m-au convins ca era timpul ca cel ce ne purta intr-ansul sa moara. Tu suflete il strigai pe Dumnezeu, eu... Eu ma minunam de dedesupturile lumii. Nu puteam concepe cum timpul curge fara ca noi sa-i mai simtim prezenta. Un foc nastea si murea determinand trecerea zilelor. Vecinii s-au dovedit de treaba. Au venit si ne-au batut in cruce sa ne invete cum merg lucrurile aici. Acum urcam mari, inotam printre munti, cantam epitafe.
Fiinta trecuta in nefiinte...

Adina, multam pentru profunda simtire. Orice om ttraieste aceasta impietrire. Cuvintele tale sunt vii, presara-le mai departe.

Claudiu, timpul trece uneori simtindu-l prea intens, alteori aproape ca nu stim ce timpuri traim. Sunt clipe in care parca se opreste in loc. Sunt altele care par ca nu se mai sfirsesc. Timp viu, timp mort. Omulcuprinde in el, in fiinta si nefiinta, timpii in toate chipurile lui, in toate ritmurile lui. Multumesc pentru cuvinte, revino cind doreste.

Drag voua, Ela

Ela!
\"pământul ce-ngroapă un sfânt miruit\" - el, pamantul ne va primi devenind o umbra a lui! Frumoase triste cuvinte.

ValiN, mutumesc pentru sincera apreciere, este intr-adevar un poem inchinat celor dusi, indeosebi in acele zile de inainte de Paste.

Cu drag,
Ela

draga Ela,
cat timp creasta muntilor mai este pe unghia de ceara, si moara mai macina noaptea daruidu-ti/-ne,painea iubirii,
e greu, dar e bine...; cand timpul va bate si Sfantul va plange strigand din pamant dupa mir; greu, bezna si foame, VA FI, dar \"haul\" va trece, invins de
Verbul: A fi-A iubi.
Poate acesta este motivul, pentru care, in ebraica biblica, cand vrei sa spui: Eu sunt Dana, spui: Eu Dana.
Ar fi prea greu sa te prezinti: \"Eu sunt iubesc Dana\".
si sa ti se raspunda \"How do you do\"
\"Ipoteza\" ar putea merge mai departe: atata vreme cat \"stinta\" cabalei ne avertizeaza (!), ca vom da raspuns la judecata nu numai pentru fiecare litera, ci si pentru respectul cu care am rostit-O, perspectiva de a minti s-ar dubla: pentru ca: poate eu nu sunt carmen, si eu nu stiu sa iubesc, la fel de frumos cum se iubeste in unele dintre poeziile tale, pe care, cand le citesc, simt ochiul bland al mielului clipindu-mi liniste-n suflet.
cu drag,
carmen

Eu Daniela sunt frumos mirata acum de atingerea ta, Carmen, prin esenta acestor simple versuiri din nopti de trecere prin lumi.
Multumesc, e atita iubire in aceasta fiintare. Te asteapta in orice tercere a mea, aici, unde Sunt.

Drag, Ela

Despre unele poezii este greu sa vorbesti, si nu numai pentru ca au o curgere atat de fireasca (si cel mai frumos este firescul), sau pentru ca transpunerea poetica este atat de puternica, incat ai impresia ca te afli in fata unui univers prins in cuvinte vii, ci si pentru ca asemenea versuri lasa in urma rostirii ecou...
Nu pot sa spun mai mult aici, Ela. Fiecare zi ne apropie de Sarbatoarea Invierii, si fiecare cuvant al tau greu si dureros e transpus in lumina acelei zile...

Dalba, intr-o zi de sfinta de Paste, ouale nu s-au mai vopsit. S-au imbracat in singeriu. Fiecare om traieste aceasta trecere prin incercarea dincolo de limite a firii cu o intensitate dureroasa si eliberatoare, deopotriva. Fiindca altfel, nu ar mai fi lumina fireasca.
Multam, Dalba, pentru reverberatia ta in suflet si poezie.

Drag, Ela

Surpriza deosebit de placuta, frumoase rime gasesc aici, le-ai facut anume ca sa sublinieze durerea adanca a acestui aprilie, a celor ce au fost, a celor ce vor mai veni...
\"seci îmi sunt lacrimi și nu mai pot duce
pământul ce-ngroapă un sfânt miruit \"
Avem multi sfinti, sfinti in calendar, dar si in sufletul nostru...
Alaturi,
trist,
licurici

Firefly, cu bucurie blinda descopar lumina ta aici si imi este limpede ca unele suflete se astern acolo unde le este locul, numai acolo, fie vii, fie duse.
Multam Licurici pentru a ta asezare peste acest simplu poem. Te astept cu drag mai departe.

Drag, Ela