Mediu
trecerea asta mă urcă
oamenii mă prind în ei
și toată nevoia mea de singurătate dispare în fața unor ochi care-mi vorbesc
stau în trupul meu ca într-o scoică
las apele să treacă prin mine
să mă curețe
să scoată la iveală perla
altfel nu știu
altfel nu pot
chiar dacă uneori îmi vine să mă vărs înafară
chiar dacă mereu mă prăbușesc înăuntru
trupul îmbracă încă o zi
ziua îmbracă încă un trup
același început
oameni
piesa se scrie ireversibil
cuvintele se aștern într-o pădure de trupuri
și toată esența e aici
054.326
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Solan
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 93
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Solan. “intrinsec.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-solan/jurnal/1747027/intrinsecComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CR,,trupul îmbracă încă o zi
ziua îmbracă încă un trup
același început,,
sinugașă stare ce ne bântuie clipa.
cu sinceritate
ziua îmbracă încă un trup
același început,,
sinugașă stare ce ne bântuie clipa.
cu sinceritate
0
CRsinucigașă..
0
CSmi-a placut ideea poemului, retin:trecerea asta ma urca,oamenii ma prind in ei,ultimele doua versuri din strofa a 2-a sunt impresionante asa cum vezi tu lumea ascunsa in cochilie.ceea ce trebuie sa-ti amintesc, este faptul ca stridiile, spre exemplu se deschid cand e Luna plina si numai atunci se hranesc, de fapt au nevoie de hrana putina ca si tine.frumos.
mcm
mcm
0
chiar dacă mereu mă prăbușesc înăuntru\"
...de fapt - îți dorești
o simultană
exteriorizare și interiorizare
...de fapt - asta și faci
scriind poezie
cu stimă
Yona