3 rapane

O călugăriță culege rapane pe țărmul pustiu.

Privindu-i baletul de sub un măslin turcesc,

fiecare dintre cele 3 aplecări pare câte o pioasă

metanie; nu poți ști dacă își adună hrana sau dacă

se roagă în mers. Parcursul ei pe plajă pare o linie

a timpului, marcată de trei evenimente majore. O

primă aplecare la venirea de nicăieri în cadru, când

gustă din viață odată cu descoperirea primului ei

sens, iubirea pentru cineva. O a doua metanie,

când maturitatea deconstruiește idealizările tinereții, trăind mai realist parcursul, și bătrânețea, cu

o ultimă bucurie majoră, probabil o rapană mai

grasă, înainte de exitus. Cei care o urmăresc ieșind

din cadru, nu văd unde își continuă drumul, văd

doar un țărm gol, deși mai înainte era acolo, culegând rapane. Am oprit camera. Filmul durează

sub un minut. O aud apoi cu o voce emoționată

și surprinzător de tânără, trasă și ea la umbră sub

măslin, că versurile se desprind de noi ca frunzele

moarte de pe copaci. Și îmi arătă punga “Marlboro” plină cu foile ude, recuperate, ale acestui

manuscris. Tace la fel de brusc și-mi zâmbește,

înapoindu-mi-le. I-am zâmbit și mai fericit, cu un

braț de poeme marine...