Poezie
Măcar să cauți
1 min lectură·
Mediu
Ieri când mergeam am văzut o păpădie galbenă
lângă o păpădie de puf și parcă vedeam viața
crescând lângă moarte.
Acum mi se întâmplă doar drumul. Nu știu dacă
eu îl suport sau el mă suportă. Îmi caut piatra,
îmi caut umbra, îmi caut copacul. Caut locul
unde pot sta să îți povestesc. O bucată de cer
e întunecată, dar nu are nicio pată din altă culoare,
s-ar spune că e curată. După gardul acesta de fier ruginit
în margini câinele își proptește botul într-o sacoșă
de plastic, câinele știe că plasticul o să reziste,
totul va arde, dar plasticul o să reziste
câinele se pierde în iarba înaltă, la fel ca sute de furnici,
la fel ca o vrabie pe care pot doar să o aud.
065.103
0
DD
