Jurnal
dar nu mâinile mele
1 min lectură·
Mediu
ce bine îmi pare că a venit trezirea
și eu nu am găuri în trup
ce sete plăcută lipsa asta de prea multă lumină
îmi dau papucii jos și cobor pe scări ocolesc mlaștina
strâng toate obiectele care te-au lovit
sau te-au zgâriat
le ard
plantez ceva pentru tine
să crească o să am grijă
copacului uscat de sub geamul tău
îi lipesc frunze ca să pară viu
aleg colțul tabloului pe care să-mi las semnătura
apoi îți recitesc textele dintr-un septembrie
care a trecut
084.145
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ecaterina Ștefan
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Ecaterina Ștefan. “dar nu mâinile mele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ecaterina-stefan/jurnal/13941199/dar-nu-mainile-meleComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
și mulțumesc. nu vreau trepte/ etape. vreau să rămân aceeași, cu picioarele goale pe pământul nepavat. știi, alex, se întâmplă să te simți foarte aiurea. și atunci scrisul se întâmplă să-ți fie salvare, dar nu vreau să mizez pe asta. e prea riscant. o să încerc să-mi fac personajul literar să se simtă bine și să păstreze aceste momente de bine în tot ce face. mersi din nou pentru trecerea de aici și pentru nodul de sprijin.
0
IZ
ce s-ar întîmpla oare, perderea ar fi uriașă dacă din text ar rămîne numai aceste versuri foarte bine legate înde ele si care fac un poem autonom de buna calitate?
îmi dau papucii jos și cobor pe scări ocolesc mlaștina
strâng toate obiectele care te-au lovit
sau te-au zgâriat
le ard
plantez ceva pentru tine
o să am grijă să crească
îmi dau papucii jos și cobor pe scări ocolesc mlaștina
strâng toate obiectele care te-au lovit
sau te-au zgâriat
le ard
plantez ceva pentru tine
o să am grijă să crească
0
nu, eu nu cred ca ar fi uriasa, dar nu vreau sa iasa un poem.
0
Mă atrage atitudinea clară și voluntară din primele două strofe.
E o cacofonie la să crească // copacului. Poate aș reformula cele două rânduri ale copacului. Imaginea e frumoasă, dar citind cu voce tare, simt nevoia melodicității.
E o cacofonie la să crească // copacului. Poate aș reformula cele două rânduri ale copacului. Imaginea e frumoasă, dar citind cu voce tare, simt nevoia melodicității.
0
nu ma deranjeaza deja cacofoniile, mai ales cele despartite de enjambamente. pentru mine a fost importanta ideea, acolo unde e copacul si frunzele. la nivel de melodicitate o sa lucrez cand o sa scriu poezie. multumesc pentru semnul lasat.
0
mu fi mînioasă :) E un sfat bun. De ce să nu perfectezi? O mică inversiune și scapi de cacofonie. Chiar dacă e o personală.
LIM.
LIM.
0
mi-am promis ca nu mai dau corr pe texte cat asta da bataie de cap si altora care-s asa buni cu mine.
0

alex