copacule

din volumul Tâmplenii, 2023

1 min lectură·8 aprilie 2024

Mediu

copacule

de pe mormântul

unde doarme tata

îţi privesc invidios coroana

pios mă plec spre ea

şi-ţi mulţumesc

de-acuma am identitate

cu mândrie constat

că-s fiul unui mare rege

nepământean

mă răcoresc la umbra ta

şi cu uimire

mă întreb cum e posibil -

dacă în lemnul tău

ascuns stă focul

ce s-a aprins drept rugul

care pe-atâţia

i-a prefăcut cenuşă

***

tu trebuie să fii

sămânţă din copacul vieţii -

dacă odată ajuns crucea

pe care-a răstignit iisus

prin cuie seva ta s-a scurs

în palme şi-n picioare

minunea învierii

să fie doar

o altă lăstărire-a ta?

011.358

Dumitru Sava. “copacule.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-sava/poezie/14179390/copacule

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Am lecturat cu bucurie!