Ce viu ma simt azi...
E prima zi in care vad lumina.
As vrea sa vad flori aurii
Prin valuri maiestre sa cante marea.
Caldura patrunde in carnea amortita
Si verzi visuri incep a zbura
Prin
Stau in balcon si privesc peste lume,
Sunt rege si stau pe pervazul regal,
Jos forme incordate se duc la o bere
Si vantul inghetat se invarte banal.
Soarele arunca lumina-i cea rece
Ca un
Sub linistea ce tipa a marelui oras
In cor zbieram
Un cantec de baut
Sub care rusinat
Sufletu-mi ascund
Fata rea
Nu ma amagesti
Sa nu mai crezi in vise,
Sa nu crezi in oglinzi
Te
Tu ești înger
Venit pe Terra ca lumină
Adusă de un vânt uscat.
Eu sunt granit
Rocă proastă
Ce a îndrăznit a se încălzi.
Nu mă lași să te iubesc
Nu pot să te urăsc.
Tu umbrești soarele
Și
Stau singur intr-un loc ascuns
Unde nimeni si nimic nu te intreaba unde te ai dus
Locul e umed si plin de gandaci
Simt cum ma duc incet cam stangaci.
Tavanul se surpa, se rupe pilonul
Peretii
Soarele a apus la zenit
Norii au ucis o rază
O noua zi s-a sfarșit
Inainte de amiază.
Iarba s-a cutremurat
Nesimțind mângâierea
Dar stapân nou a aflat,
Sub copită, zdrobirea!
Acum
Constituția României prevede undeva
Libertatea de opinie și dreptul de-a avea
Conștiința liberă să zboare.
Dar este adevărat oare?
Când orice nulitate pusă la catedră
Te spală pe creieri cu
Ce superb e în vid
Fără aer într-o pungă
M-am vidat în plastic
Să fiu pipăit și mirosit
Fără să fiu simțit cu adevărat
Dar într-o zi ai apărut tu
Și mi-ai zgâriat plasticul
Ai suflat peste
