Poezie
Iarbă
1 min lectură·
Mediu
Soarele a apus la zenit
Norii au ucis o rază
O noua zi s-a sfarșit
Inainte de amiază.
Iarba s-a cutremurat
Nesimțind mângâierea
Dar stapân nou a aflat,
Sub copită, zdrobirea!
Acum trăieste-n tină
Născută cu o vină
Iar când vrea să crească
Vin boii să o pască.
Ș-o să zacă in noroi.
Coasa morții n-o atinge
Și nici lumina vieții
Peste ea nu plânge.
Departe de lume, iarba
Singură cu gândul
Unde nu pătrunde vorba.
Așteaptă finalul.
002.761
0
