dumitru cioaca-genuneanu

amicului Luchi Tenenhaus când a vrut să mă facă părtaș la crima lui, cerându-mi să-i împrumut pistolul. Și n-am pistol să-mi pun la tâmplă Și nici n-am chef să pătimesc... (Luchi

epigrama nu-i ca fiara care prada și-o decimă fiindcă ea, plină de stimă, în a ei doar vâră ghiara.

Nea Mitică, mă pregăteam să fac un comentariu deștept, dar văzând textul la personale am hotărât să te întreb doar atât: te simți bine? (Comentariul-întrebare \"Salvați-l pe nea Mitică de Alin

după câte înțeleg din toți cei ce-au vrut să știe cât de bun e-n meserie unul n-a scăpat întreg.

eu mi-am trimis la spălare gânduri ce te-au deranjat dar ști\'du-ți trupul dotat ele-mi revin tot murdare p.s. după atâta spălare gând murdar, verde ca prazul, dragă-mi zice c-ar fi

zace-n locu-acesta trist un tânăr epigramist răpit tragic dintre noi de-unul dintre-ai lui eroi p.s. după cele întâmplate cu-acest mult mai tânăr bard de fragila-mi

cu potența-n iglu, frate, n-am necaz, pe-onoarea mea, căci capul voinic de-și scoate dânsa-ngheață chiar așa

\"care nu se știe prizonier al peșterii plăcerilor degradante\" (Fragment din \"noi nu vrem să fim tribulinzi!\" de Dorin Cozan) ți-amintești de-un timp spurcat când ne degradam prin peșteri ca

fiara asta-i mare sculă putând vătăma chiar tare mai ales persoana care ne-avâd cap poartă căciulă

spiridușul ăsta are apucături de flăcău doar când dă de-o fată mare ce, setoșii zic, nu-i rău.

care-a fost purtarea lui când ea i-a zis verde-n față povestește-adus de soață ca martor acest... cucui

motto: \"-Stau și mă întreb ce s-ar întâpla de am renunța cu toții la haine?\" (Intrebare pusă de Dana Stănescu in \"gemenele\") după mica-mi socoteală fără haine frig ne-ar fi însă totuși

moș crăciun, fără gargară, de-l prind singur o s-o pată că soacrei i-a dat brățară iar mie... nota de plată

Nota: dedic catrenul de mai jos unui confrate care e pe cale să atingă notorietate prin scandalurile provocate de epigramele sale starea lui destul de grava mă lovește ca o dramă că din orice

pietroiul din râu. țin oglinda milenii s-arate velin.

departe e luna. cu bandaje de ceata isi minte durerea un pisc.

galagioasa cotofana se plange-n diverse tonuri de-un acru de corcoduse ce-l simte la ea in guse cand se zbate de pomana vesti sa duca pe la usi stapanite de sus pusi ce-s o apa si-un