unu…doi…
prea mult;
cuvinte fără rost,
gânduri amestecate
amalgam
aiurea …
doi…unu…
prea puțin,
fără cuvinte
fără gânduri
descompunere
aiurea…
și unu… și doi…
și doi… și unu
mult…
sufăr de dragoste de viață,
doare cumplit,
sufăr de bunătate,
dăruiesc cu generozitate gânduri
și nu o dată m-am trezit cu capul dat de toți pereții...
când nu-mi mai rămâne nimic,
m-agăț
Și buruiana are
câteodată,
demnitatea ei.
Azi,
florile nu pot crește frumos pe lângă buruiană
și roagă vântul
să le-mprăștie sămânță pe un alt tărâm.
Cu rădăcinile sufocate,
cu
Eu, copilul de altădat
Mă regăsesc în copilul de azi
Ce sub privirea-mi prinde aripi.
Răvășită de-ntrebări,
Încerc să descopăr în lumea lui-lumea mea.
Bucăți de imagine se desprind din
Când sufletul plânge de dor,
Trimit dorul de-acasă
Aleargă încoace încolo...
Se-ntoarce mereu
Cu amintiri curcubeu
Le-așează pe suflet
Buchet, imperfect.
Când sufletul doare,
Trimit
anii trec,
zboară și prind în dansul lor
oamenii dragi,
imagini ce-ți dau putere să mergi mai departe.
timpul nu-l poți opri,
privește-l ca pe un cadou al divinității...
amintiri de
Și liliacul a-nflorit
Și tu,
La fel ca și-altădat'
Ți-ai pus și ie și ilic
Desculță-n luncă ai plecat
S-aduni brândușe, lăcrămioare,
Nu-mă-uita și altă floare
Să-ți faci cunună și s-o
Când spui "noi"
spui mai mult,
mai mulți,
mai multe...
Mai mult dor,
mai multă nevoie de o îmbrățișare,
mai multe piedici,
și totuși mai multe mângâieri.
Vorbe bune,
strângeri de
Moșule, în sacul tau
te-aș ruga și pentru mine
să pui un praf de iubire
și un strop de sănătate
că-i mai bună decât toate
și-aș mai vrea dăsaga ta
să-mi aducă liniștea,
oameni buni la masa
DE