DVDragoș Vișan
Verificat@dragos-visan
București
„Cuvântule de lumină, în cer îngeri Te știu pe dinafară, ca noi să Te repetăm pe dinăuntru-ntr-un poem!”
Vechea biografie, astăzi nevalabilă, dar de mărturisit: Sunt profesor la un liceu din Constanța, colaborez cu revistele Tomis, Ex Ponto, Euromuseum, Meandre, Paradigma, Arca, Observatorul munchenez etc. Debut literar cu poezie în rev. Euromuseum (nr. 7 - vara lui 2008). Am absolvit in 2000 facultatea de Litere din univ. Ovidius,…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Este autoarea posfeței volumului "Donator universal". Din 2007. Nu dau numele său. Se credea și se vedea Ariadna sa. "Ce ne va mai rezerva acest poet majestos al noii generații, care și-a descoperit vocația la mii de kilometri de pământul tezeic? Nimic!
Pe textul:
„Clavicula ta, parfumată..." de dorin cozan
Recomandat0 suflu
ContextIertare să am. Te-am făcut (proclamat) și domn!
Pe textul:
„Clavicula ta, parfumată..." de dorin cozan
Recomandat0 suflu
ContextO să caut cine este autoarea acelei prefețe. Am citit cartea. Una dintre primele 13-14 publicate în anil de debut editorial. Ionuț Caragea este un caz unic pe Glob. După ce a scris o duzină de căŕți în anul debutului său, s-a crezut brusc geniul literar mondial, descins direct de pe terenul de Rugby. Operele mi-au fost dăruită în urmă cu cincisprezece ani. Rămâne și o recenzie a mea, L-a volumul "M-am născut pe Google". Dar pasagerii este oste orice volum nou al său de versuri.
L-am cunoscut personal și pe tatăl lui Ionuț Catagea, la el acasă. Mare fost rugbist la Farul Constanța. Cinste tatălui său.
L-am cunoscut personal și pe tatăl lui Ionuț Catagea, la el acasă. Mare fost rugbist la Farul Constanța. Cinste tatălui său.
Pe textul:
„Clavicula ta, parfumată..." de dorin cozan
Recomandat0 suflu
ContextMi-e îmi place textul acesta, cu verslibrism sunând a avea și ceva ritm. Însă i-ar trebui fie o claritate în exprimare mai extinsă, fie o ambiguitate mai accentuată. Momentan e ceva între, text sucit. Promite. Fie se mai elimină din cuvinte ("gândului necugetat", "cât drspre suflet mai lasă-l să se spele pe labe în interor), fie amplifică un pic. Autorul ia deciziile cele mai bune. El e jupânul textului său. Proteus din el poate să devină el însuși o Galatee, dacă autorul o ia pe calea dăltuirii textuale.
Pe textul:
„gândul negândit" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextDa, atâta ai înțeles, Ionuț, că eu sunt Claudiu Toșa, iar Toșa Claudiu c'est moi. N-am ce să mai zic. Ești perspicace. Le știi și pe-ale mele, din dosare imaginare SF, și pe-ale sale. Și eu nici nu voiam ieri să intru în vreun clenci cu tine. La superbia care te caracterizează nici c-o prăjină de două ori mai mare decât cea a lui Serghei Butka nu ajunge cineva măcar la piedestalul poziționat de tine în Parnas deasupra tronului lui Apollo. Eu sunt un Pan, un Marsias. Cel mai dezonorat poet din câți există, eu îmi spulber cu picamerul orice posibil piedestal literar. N-am sete, sunt fachir, iubesc doar poemul și uneori satira. Sunt un umil satir contemporan. Satiric, nu folosesc hârtie în format fizic pentru producțiile mele, decât la toaletă.
Fii tu vultur și lasă-mă!
Fii tu vultur și lasă-mă!
Pe textul:
„Clavicula ta, parfumată..." de dorin cozan
Recomandat0 suflu
ContextDorin nu este Dragoș.
Textul nu-i al meu.
Uniunea SR nu există. După mine nu e constituită decât ca formă importată de aiurea, o instituție ce ar trebui urgent desființată. Îl are pe Gabriel Gherbăluță mare plagiator din poeme scrise de poete sufocate artistic și nervos de el. Are o grămadă de relicve încă vii. Nu mă amestec deloc cu morții, prin volume de versuri, de proză scrise cu scop mercantil. Nu vreau recenzii. Vreau doar liber să zbor, să iubesc, să scriu! Verba volant! Asta-i deviza mea antilatinească.
Textul nu-i al meu.
Uniunea SR nu există. După mine nu e constituită decât ca formă importată de aiurea, o instituție ce ar trebui urgent desființată. Îl are pe Gabriel Gherbăluță mare plagiator din poeme scrise de poete sufocate artistic și nervos de el. Are o grămadă de relicve încă vii. Nu mă amestec deloc cu morții, prin volume de versuri, de proză scrise cu scop mercantil. Nu vreau recenzii. Vreau doar liber să zbor, să iubesc, să scriu! Verba volant! Asta-i deviza mea antilatinească.
Pe textul:
„Clavicula ta, parfumată..." de dorin cozan
Recomandat0 suflu
ContextDă-l încolo de text, Ionuț, nu merită atenția! Nu spuneai ieri că aici e totul o apă și-un pământ devastate? Acum te-ai răzgândit? Dăm îmbrățișări cu mustrări, firitisirea prezentă conținând totuși împungeri, vizavi de unele poeme anterioare, nevaloroase (în opinia caragistă).
Reverie în versuri. Plăcute imagini inventate cu lebăda și vatmanul ce schimbă șinele, să ducă la Lună. Strângerea e a petalelor nocturne de crin, e a ochilor, e a datelor din real, imaginație, vis.
Reverie în versuri. Plăcute imagini inventate cu lebăda și vatmanul ce schimbă șinele, să ducă la Lună. Strângerea e a petalelor nocturne de crin, e a ochilor, e a datelor din real, imaginație, vis.
Pe textul:
„Clavicula ta, parfumată..." de dorin cozan
Recomandat0 suflu
ContextȘi-a revenit versiunea veche. Eu doar pe ea sunt. Am avut impresia două-trei zile, mai ales vineri, sâmbătă că s-a stins universul. Bine că există versiunea nouă. Din ea nu sunt. Nu merg mai departe în New World. Pe Strasse, vorba lui George.
Pe textul:
„generația următoare... îndreptățiți și orgolioși?" de Radu Herinean
Recomandat0 suflu
ContextEu am scris un lung comentariu. S-a pierdut. Mai întâi, în ce privește incipitul prozopoemului, aș remarca existența unei aluzii, interferente, dacă tot observ o trimitere intertextuală spre "R.E.M." de M.C. Acolo, în visul protagonistului, oasele unui schelet ce creștea treptat erau fosforescente. Aici:
"oasele mele abia sângerează".
Confesiv poem, chiar trecere lină spre descriptiv, de la anatomicul uman eul feminin trecându-și simțul tactil inventiv către merii, perii sălbatici. "Departe în cărarea vântului", "păsările... rămân nescrise", "inimă mea... plângea, desfăcută spre soare" sunt tropi necesari, ai unei elegii și meditații în mijlocul naturii. Vârstele sau etapele devenirii se joacă prin părul eului liric, dar nu se văd, nu fac jocul de scenă lirică.
Într-adevăr, în strofa a doua, cu "sunt înălțimi... și zile", se ajunge la o metaforă memorabilă, cu "laptele negru" de bântuit liniștea interioară.
"oasele mele abia sângerează".
Confesiv poem, chiar trecere lină spre descriptiv, de la anatomicul uman eul feminin trecându-și simțul tactil inventiv către merii, perii sălbatici. "Departe în cărarea vântului", "păsările... rămân nescrise", "inimă mea... plângea, desfăcută spre soare" sunt tropi necesari, ai unei elegii și meditații în mijlocul naturii. Vârstele sau etapele devenirii se joacă prin părul eului liric, dar nu se văd, nu fac jocul de scenă lirică.
Într-adevăr, în strofa a doua, cu "sunt înălțimi... și zile", se ajunge la o metaforă memorabilă, cu "laptele negru" de bântuit liniștea interioară.
Pe textul:
„Night mode off" de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextEste bun, nostalgic textul. Aproape perfecți în prozodia dorită. Doar "rod" cu "rost" nu rimează. Iar ultimul vers, cu uitarea trecerii la mormântul mamei, din cauza amintirii gustului merelor văratice de odinioară nu capătă efectul scontat pentru cititori.
Pe textul:
„Merele de vară" de Ursu Marian Florentin
0 suflu
ContextDepresia ar fi, în continuare, înarmată. Nu-i dezarmat trupul său afectiv-volitiv. Depresia cuprinde toată casa.
Dar soția ce zice? Ori nu există soție?
Interesant text, enigmatic și... necuminte. Felicitări, Adrian!
Dar soția ce zice? Ori nu există soție?
Interesant text, enigmatic și... necuminte. Felicitări, Adrian!
Pe textul:
„Metresa mea, depresia" de adrian rentea
0 suflu
ContextDa. Claudiu Toșa e pseudonimul meu. N-am voie? Așa cum în altă viață eram Toma Alimoș , însă muream ca Gheorghe Doja! :)
Pe textul:
„Una singură, nu 66 de cărți, Ionuț Caragea!" de Dragoș Vișan
0 suflu
ContextAm nimerit cu 66 de volume?
N-am verificat. Am zis că 66% din o sută de volume este o cifră rezonabilă. Jucăm însă 66 cu doar 24 de cărți. Șeptica o jucăm cu 32. Macao, Toci etc., cu toate, 52, plus doi Jokeri.
N-aș vrea să mă sărute un poet "vampir".
Mai mult de 52 de volume de versuri nu are nimeni voie să scoată! Ajunge Jack Spintecătorul literaturii!
Mulțumesc, Leonard Ancuța, perfect adevărat. Mă bucur că ai refuzat să fii în Uniunea Murenei Manolesciene.
N-am verificat. Am zis că 66% din o sută de volume este o cifră rezonabilă. Jucăm însă 66 cu doar 24 de cărți. Șeptica o jucăm cu 32. Macao, Toci etc., cu toate, 52, plus doi Jokeri.
N-aș vrea să mă sărute un poet "vampir".
Mai mult de 52 de volume de versuri nu are nimeni voie să scoată! Ajunge Jack Spintecătorul literaturii!
Mulțumesc, Leonard Ancuța, perfect adevărat. Mă bucur că ai refuzat să fii în Uniunea Murenei Manolesciene.
Pe textul:
„Una singură, nu 66 de cărți, Ionuț Caragea!" de Dragoș Vișan
0 suflu
ContextE plauzibilă interpretarea mea, fiindcă suntem într-un cenaclu literar și ne mai ascultăm unii pe alții. Nu suntem în turn de fildeș, după cum pretinde în niște comentarii încărcate de patimă egolatră astăzi cineva din "cercul" considerat, de el, Luceafărul nerecunoscut, strâmt.
Apropo, eu nu te prea laud. E bine, ești tu, atât pe fond receptiv-aperceptiv, la ce se scrie în prezent, cât și foarte original în descoperirea propriei poetici. Dăm replică oricărui înaintaș, precum și oricărui poet contemporan. Prin orice nou text. Ori prin texte revăzute, postate îndreptate.
Apropo, eu nu te prea laud. E bine, ești tu, atât pe fond receptiv-aperceptiv, la ce se scrie în prezent, cât și foarte original în descoperirea propriei poetici. Dăm replică oricărui înaintaș, precum și oricărui poet contemporan. Prin orice nou text. Ori prin texte revăzute, postate îndreptate.
Pe textul:
„rana ce s-a învins pe sine" de George Pașa
0 suflu
ContextDe la "bordura timpului" la potențele "laptelui adormit", viețuitorii acestui pământ un vis visează, dragostea, comunicarea sentimentelor, a stării de bine precum și a necazurilor. Nu degeaba există tatuaje până și pe cap, nu în van suferă unii provocând și pe alții.
Ceea ce mă intrigă mult în acest superb text este asemănarea discursivă cu Frederico Garcia Lorca, însă un laitmotiv provine din parafrazarea prin intertextudlitate literară a titlului de roman autobiografic "Viața ca o pradă" de Marin Preda: "iubirea ca o pradă".
Ceea ce mă intrigă mult în acest superb text este asemănarea discursivă cu Frederico Garcia Lorca, însă un laitmotiv provine din parafrazarea prin intertextudlitate literară a titlului de roman autobiografic "Viața ca o pradă" de Marin Preda: "iubirea ca o pradă".
Pe textul:
„laptele adormit " de Leonard Ancuta
0 suflu
Contexthttps://www.poezie.ro/index.php/poetry/14171664/Una_singur%C4%83,_nu_66_de_c%C4%83r%C8%9Bi,_Ionu%C8%9B_Caragea!
Nu mai comentez nimic la acest text deosebit. Prozodia clasică nu e obligatorie. Inspirația nu ține seama de ritm, rime și măsură perfecte. Poemele nu sunt arii muzicale tăiate drept.
Nu mai comentez nimic la acest text deosebit. Prozodia clasică nu e obligatorie. Inspirația nu ține seama de ritm, rime și măsură perfecte. Poemele nu sunt arii muzicale tăiate drept.
Pe textul:
„Ielele pustiului" de Emilian Lican
0 suflu
ContextFrumoasă replică la poemul Iuliei Elize, cu melcul, scoica, șirul lui Fibonacci.
"Cine oare cântă gloria firului de nisip
cu virtuozitatea unui violonist implicat
în lupta cu timpul
frumusețea unui sunet sfâșietor singular
î care te refugiezi de vremuire
inima bate impetuos tactul orelor
dizolvate în lacrima adâncurilor"
Este un discurs poetic despre "senzația neantizării" și extazul inspirație. Despre agonie și extaz, sex din iubire și presimțire a morții. Încercările devin "depășite", experiența lucrează în confratii literari, în afectele cât mai sincer și confesiv transmise în versuri.
"Cine oare cântă gloria firului de nisip
cu virtuozitatea unui violonist implicat
în lupta cu timpul
frumusețea unui sunet sfâșietor singular
î care te refugiezi de vremuire
inima bate impetuos tactul orelor
dizolvate în lacrima adâncurilor"
Este un discurs poetic despre "senzația neantizării" și extazul inspirație. Despre agonie și extaz, sex din iubire și presimțire a morții. Încercările devin "depășite", experiența lucrează în confratii literari, în afectele cât mai sincer și confesiv transmise în versuri.
Pe textul:
„rana ce s-a învins pe sine" de George Pașa
0 suflu
ContextSecretul unei copulații la moluște, ori la oameni ar fi ca ambele părți implicate să se străduiască pe rând în obținerea unei cât mai mari și îndelungate plăceri. Sunt bărbați (nu "macaci" care pot înșfăca rapid scoici, partide, în șir) cu apetit sexual de gurmanzi și chiar de germeni.
Ei trebuie întrebați.
Eu declar pas.
Ei trebuie întrebați.
Eu declar pas.
Pe textul:
„De ce se aude în scoică marea..." de Iulia Elize
0 suflu
ContextA, deci se produce orgasmul ideal, concomitent, și la femeie, și la bărbat. Nu doar sunete trucate de orgasm. Ci, prin continență sexuală... Marea eliberare a amândurora.
Pe textul:
„De ce se aude în scoică marea..." de Iulia Elize
0 suflu
ContextMai cred că umplerea pe jumătate a scoicii nu se referă la o cochilie calcaroasă. Ci la un procedeu de act sexual mai avansat. Nu experimentez acasă astfel de chestii. Ar trebui întrebată partenera. Dar nu oricărei femei i-ar plăcea așa ceva. Un clipocit s-ar auzi. Un urlet maritim nu cred că s-ar isca.
Pe textul:
„De ce se aude în scoică marea..." de Iulia Elize
0 suflu
Context