DVDragoș Vișan
Verificat@dragos-visan
„Cuvântule de lumină, în cer îngeri Te știu pe dinafară, ca noi să Te repetăm pe dinăuntru-ntr-un poem!”
Vechea biografie, astăzi nevalabilă, dar de mărturisit: Sunt profesor la un liceu din Constanța, colaborez cu revistele Tomis, Ex Ponto, Euromuseum, Meandre, Paradigma, Arca, Observatorul munchenez etc. Debut literar cu poezie în rev. Euromuseum (nr. 7 - vara lui 2008). Am absolvit in 2000 facultatea de Litere din univ. Ovidius,…
Și eu mă bucur, Emilian, că te cunosc.
Pe textul:
„Sunt grec, dar nu un nou Caragea M. Ciolacu" de Dragoș Vișan
Aceste rânduri stăteau mai bine în versuri obișnuite.
Dar... fie! Nu vă speriați. Sunt îndemnuri să inovați și altfel. Nu mă interesează conținutul textului, dacă e totuși scris ca prozopoem și nu aduce deloc c-un prozopoem.
Chiar nu mă uit la acest conținut. Decât superficial. Nu intră în recipientul prozopoemului.
Pe textul:
„Tăcere blândă " de Papadopol Elena
Poeme bune se pot scrie în ambele situații, de abstinență o zi sau două, ori ușoară amețire și bună dispoziție, cu prietenii, rudele.
Pe textul:
„și nu e decât o banală publicitate la bere" de Valeriu D.G. Barbu
Pe textul:
„e agonie, dar hai să lăsăm asta" de Valeriu D.G. Barbu
"incurajate".
Pe textul:
„e agonie, dar hai să lăsăm asta" de Valeriu D.G. Barbu
Pe textul:
„Delirul de grandoare să-l persiflezi oriunde..." de George Pașa
Pe textul:
„Delirul de grandoare să-l persiflezi oriunde..." de George Pașa
Discursul poetic în prozopoem e legat de firul ce iese treptat la lumina cotidiană, transmițând ceva puternic, dar aproape detașat, nicidecum pătimaș, o experiență nepremeditată, ca și cum ar fi pură nimereala. Punct ochit! Bun citatul din Nicolae Steinhardt. Ajută, înviorează spiritele tuturor. Noi, bărbații, suntem de obicei mai greșiți decât femeile românce. "Liniștea și pacea" au nume grecesc feminin: Irina.
Pe textul:
„despre fericire desenată" de ana sofian
Pe textul:
„despre fericire desenată" de ana sofian
Este vorba de-un Christ de pe o troițe, iar tatăl nu îi dă de înțeles nimic fiului. Însă există un gest, de punere a mâinii fiului pe ochi(-i vopsiți?).
Partea cu tâmpiții lumii, cei trei este ca să nu fie răpuși prin lapidare de alții. Nu au murit, viața lor nu-i chiar degeaba.
Registrul într-un poem se poate schimba. Și insesizabil. E un salt sain aici.
După final mă înnebunesc, inimă în ac de siguranță, iar "valurile" mărșăluiesc... în jur.
Pe textul:
„lepedeu" de Stanica Ilie Viorel
invocă Opusul"
(nu "invocând", gerunziu neliric)
Consumerism estival devenit grotesc. Fictiv tablou al debusolaților uniți de peste tot. Educația cade precum o piesă de domino ce s-a clătinat destul. Nesimțirea atinge poeții. De la teatru popular, bâlci sub coviltirele de odinioară până la încălzirea propriei beți și "prea corectitudinea politică". Un limbaj postavangardist pe dos. Felicitări!
Pe textul:
„și nu e decât o banală publicitate la bere" de Valeriu D.G. Barbu
în emisfera nordică un cuptor țais
noi facem aici un sex underground
"wireless" copiii se nasc gloanțe,
berea dă euforie, pe urmă vedem text
Pe textul:
„e agonie, dar hai să lăsăm asta" de Valeriu D.G. Barbu
sorg și mei.
Meiul, "strămoșul porumbului".
Pe textul:
„Ghicitoare 506" de Miclăuș Silvestru
Pe textul:
„Cu piatra-n ape îmi voi face nuntă" de Ștefan Petrea
Mulțumesc foarte!
Pe textul:
„sunt încă un săltăreț fascicul...." de Dragoș Vișan
Sorghum halepense (costreiul mare, costrei).
Nu știr, nu pălămidă, neavând spic.
Pe textul:
„Ghicitoare 506" de Miclăuș Silvestru
Pe textul:
„la scăldat" de dan petrut camui
Pe textul:
„la scăldat" de dan petrut camui
Apoi se spune că a fost o simulare de sfârșit al lumii (eshaton). Un exercițiu militar. Un final al "sufletului lumii", de a mai rămas doar trupul lumii. Nașpa. Asta vor așadar?
Pe textul:
„când vei înțelege că" de Valeriu D.G. Barbu