DVDragoș Vișan
Verificat@dragos-visan
București
„Cuvântule de lumină, în cer îngeri Te știu pe dinafară, ca noi să Te repetăm pe dinăuntru-ntr-un poem!”
Vechea biografie, astăzi nevalabilă, dar de mărturisit: Sunt profesor la un liceu din Constanța, colaborez cu revistele Tomis, Ex Ponto, Euromuseum, Meandre, Paradigma, Arca, Observatorul munchenez etc. Debut literar cu poezie în rev. Euromuseum (nr. 7 - vara lui 2008). Am absolvit in 2000 facultatea de Litere din univ. Ovidius,…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Nu. M-am gândit că după îndoit, întreit, încincit, înșeșit, înșeptit merge doar înoptit. Nu "înnoptat".
Nu e după ceva de la spital. E după un coșmar adevărat. Mai are legătură și c-un film horror, "Doctor Sleep", memorabil. Cu o gașcă hipnoză de vampiri.
Nu e după ceva de la spital. E după un coșmar adevărat. Mai are legătură și c-un film horror, "Doctor Sleep", memorabil. Cu o gașcă hipnoză de vampiri.
Pe textul:
„Peretele dintre cele două lumi" de Dragoș Vișan
0 suflu
ContextAtunci va rămâne fără stea.
Poate nici nu s-a dorit ritm. Nu toate poemele sunt cântece. Nici în prozodie clasică 100%.
Dar măsura cum e? Se respectă?
Mi-e îmi vine să-l pun printre preferatele mele personale.
Poate nici nu s-a dorit ritm. Nu toate poemele sunt cântece. Nici în prozodie clasică 100%.
Dar măsura cum e? Se respectă?
Mi-e îmi vine să-l pun printre preferatele mele personale.
Pe textul:
„ Fertilitate " de Adrian Tarita
0 suflu
ContextO comentare serioasă și o decernare de stea ar trebui să se facă prin aportul mai multor membri ai cenaclului mai ales la receptarea poemeloe în prozodie clasică.
Pe textul:
„ Fertilitate " de Adrian Tarita
0 suflu
ContextFrumos, cu retorică modernistă puțin retro interbelică. Imaginile și tropii din primele două strofe sunt de remarcat.
Pe textul:
„ Fertilitate " de Adrian Tarita
0 suflu
Context"Auslander în Austria", străin neînțeles ca sufletul bun într-o lume ce nu-l prea înțelege. Cred că femeia ce observase puțin mortar pe ceas era ceasornicar. Voia să-l repare pe proprietar, se putea cimentui ceva, însă chemarea predării istoriei a învins.
Mi-a plăcut mult. O muncă sisifică, prea puțin răsplătită de patron. Prea puțin pe oră. Nici Ilie Moromete nu trebuia să dea altfel afară din curte salcâmii, decât în bucăți de memorie a satului, tăiate de sus în jos. Numai că nu avea șpilul austriacului. Iar drujba s-a ivit pe urmă.
Mi-a plăcut mult. O muncă sisifică, prea puțin răsplătită de patron. Prea puțin pe oră. Nici Ilie Moromete nu trebuia să dea altfel afară din curte salcâmii, decât în bucăți de memorie a satului, tăiate de sus în jos. Numai că nu avea șpilul austriacului. Iar drujba s-a ivit pe urmă.
Pe textul:
„Auslander în Austria" de Grig Salvan
0 suflu
ContextPe trei puncte, sau pe două, ori pe unul, apoi pe niciunul scaunul sinucigașului din nou dansează în fiece noapte, cand pânăla urmă cadem șiin cel mai greu somn. Și fără să vrea, scaunul omului cu scaun la cap dansraza, prin inconștientul retrezit. Da, maturitatea fructelor lirice te-a ajuns, eule, ce te cauți asiduu și-n reverie, șiin coșmar!
Eu nu mai am CI, banii nu mai pot să-i scot de pe card. Și aștept scaunul promis aici pe pașaport biometric. :)
Eu nu mai am CI, banii nu mai pot să-i scot de pe card. Și aștept scaunul promis aici pe pașaport biometric. :)
Pe textul:
„Pașaport biometric" de Ionuț Georgescu
0 suflu
ContextUnde sunt? Încotro s-o iau?
Spre steaua căzătoare ce s-ar repeta într-o evadare în timp. Ne recreem și ne recreăm! Îmi place foarte mult dinamizarea temporală și încercarea de-a restabili durata timpului interior pe o constantă a întâlnirii decisive dintre doi oameni.
Spre steaua căzătoare ce s-ar repeta într-o evadare în timp. Ne recreem și ne recreăm! Îmi place foarte mult dinamizarea temporală și încercarea de-a restabili durata timpului interior pe o constantă a întâlnirii decisive dintre doi oameni.
Pe textul:
„quo vadis?" de Leonard Ancuta
Recomandat0 suflu
ContextÎnchipuirea din ultima strofă că "uneori mai și mor" oferă deschiderea unor uși imaginare spre viitor (ar merita insistat pe această cale în poeme viitoare). Apoi se revine la o mare luciditate și la compararea din final cu ziarul având tiraj limitat a "trupului fără nume". Un poet ce se caută dincolo de barierele înțelegerii obișnuite a vieții: Teodor Dume!
Fugim și tot revenim: să fim niște noi mai întregi.
Fugim și tot revenim: să fim niște noi mai întregi.
Pe textul:
„Diagnostic: incompatibil cu trupul" de Teodor Dume
0 suflu
ContextMai mult suflet.
Un titlu foarte tare. Emis de sentimentele proprii, prin... constrângere.
Adormirea simbolică într-un gol uitat, o gaură de fântână seacă duce la o detașare, o căutare a rosturilor importante, făcând abstracție de tot ce vine străin din exterior.
Un titlu foarte tare. Emis de sentimentele proprii, prin... constrângere.
Adormirea simbolică într-un gol uitat, o gaură de fântână seacă duce la o detașare, o căutare a rosturilor importante, făcând abstracție de tot ce vine străin din exterior.
Pe textul:
„Diagnostic: incompatibil cu trupul" de Teodor Dume
0 suflu
ContextDa, să știi că discursul tău, prin perceperea zvârcolirii, a atitudinii verticalității de om ce problemantizează existența spre deosebire de alții prea calmi, eliberează, duce la descătușare. Și pune mult pe gânduri. E și garderobă a popasurilor comunicaționale din inimă.
Pe textul:
„Fuga spre roșu" de Ionuț Georgescu
0 suflu
ContextSingurătatea în doi, cea mai bună muză din lume, atingerea umerilor ca-n tabloul lui Klimt, combustia artistică și poezia iubirii continue, dar lumești (iubirea pânã spre limite). Nu doar carnal sugerat. Ci foarte bine aranjat vizual, aproape iconografie lirică în acest poem de iubire și căutare a iubirii. Schimb de viață, retoric vorbind. Iubirea până la capăt nu se poate. Însă o iubire cu unele fluctuații de intensitate e posibilă.
Pe textul:
„Ciocolata mea tristă" de Antonia-Luiza Zavalic
0 suflu
ContextAtunci când dreptul de-a fi eu, nu bovaric —ceea ce aș putea să fiu, dar încă nu sunt și nici nu-i nevoie să fiu, îmi va fi confiscat, cred că va fi cutremur pe pământ, că voi provoca ceva zgâlțâiri și în lumea materială din adâncuri.
Eu văd astăzi mesajul acestui poem ca pe tentativa de a mai crea un nou sistem filosofic demonstrând că numai printr-o mare originalitate de gândire se pot sparge convențiile filosofice deja consacrate, mai întâi prin modificări radicale din perspectiva persoanei inovatorului.
De aici și respingerea dedublării din incipit: "strânge-te puțin/ fă-mi loc în mine".
Nu mai continuu, că o iau spre roșul lavei și cad în crater. Ăștia, observatorii, nu sunt pe fază cu măsurătorile gândirii artistice-filosofice să recomande texte cu adevărat muncite.
Eu am realizat ce spune autorul. Dar dacă numai eu fac lumină în jur, e prea puțin, iar limina se stinge și alții nu se vor aventura.
Eu văd astăzi mesajul acestui poem ca pe tentativa de a mai crea un nou sistem filosofic demonstrând că numai printr-o mare originalitate de gândire se pot sparge convențiile filosofice deja consacrate, mai întâi prin modificări radicale din perspectiva persoanei inovatorului.
De aici și respingerea dedublării din incipit: "strânge-te puțin/ fă-mi loc în mine".
Nu mai continuu, că o iau spre roșul lavei și cad în crater. Ăștia, observatorii, nu sunt pe fază cu măsurătorile gândirii artistice-filosofice să recomande texte cu adevărat muncite.
Eu am realizat ce spune autorul. Dar dacă numai eu fac lumină în jur, e prea puțin, iar limina se stinge și alții nu se vor aventura.
Pe textul:
„Fuga spre roșu" de Ionuț Georgescu
0 suflu
ContextMicropoemul începe c-o antiteză, sapiențial: de la suportarea "suferinței în lume" ar apărea imediat simțirea mai intensă a "bucuriei pure". Îmi place mult constatarea "Nu-i om neîncercat și de tristețe". Automat aș mulțumi și eu cerurilor că sunt în ultimele zile încercat, dar nu îngenuncheat.
În strofa a doua se prezintă o splendoare a lumii efemeră. Prelungirea sa în conștiință de către un om cu intense trăiri este de toată lauda.
Iar la urmă... deschiderea către tărâmul celălalt. Poarta este moartea. De acolo nu mai revine nimeni. Moartea e trecere fie spre camera neodihna morții sufletești, fie spre odihna vieții în Rai, câștigată chiar și in extremis.
În strofa a doua se prezintă o splendoare a lumii efemeră. Prelungirea sa în conștiință de către un om cu intense trăiri este de toată lauda.
Iar la urmă... deschiderea către tărâmul celălalt. Poarta este moartea. De acolo nu mai revine nimeni. Moartea e trecere fie spre camera neodihna morții sufletești, fie spre odihna vieții în Rai, câștigată chiar și in extremis.
Pe textul:
„Pașadine (55)" de George Pașa
0 suflu
ContextCererea sau petiția se face c-un scop precis, de rezolvare a unei solicitări. Jalba se ducea în proțap la cel care judeca. Hotărârea era fie acceptarea doleanței, fie respingerea. În cazul în care divinitatea nu poate face nimic acolo unde au stricat oamenii Natura, iar soarele verii e mare pedeapsă, ce să mai înțeleagă jălbarii, că sunt nedreptății zonei lor, pentru care "umbra" nu mai există. Cine "sforăie, păcătuit de somn"? "Aiurea în noapte stirpea cea de om" înțeleg din text. Normal e somnul nocturn, e binecuvântat de sus.
Eu unul am insomnii pe căldură mare.
Eu unul am insomnii pe căldură mare.
Pe textul:
„rondelivism" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextLa fel este și în viața de astăzi. Șansa educației sentimentale, precum și șansa reeducării simțului filosofic în orice om există. De ce să fim crispați și însingurați, dacă mai bună e riscarea onoarei. Sunt amintiți niște "îngeri dezonorați" în text. Cei dezonorați nu sunt filosofii neînțeleși de prea mulți oameni. Aprecierea unor filosofi de mai puțini cititori nu-i semn de fragilitate a sistemului respectiv. Dar nici de mare autoritate în domeniul căutării înțelepciunii.
Oamenii aleg. Combină sistemele, într-un mod cât mai original.
Apoi acea "fugă spre roșu" chiar nu mai știu ce înseamnă. Nu sunt destule indicii să depistez, să văd ceva prin această metaforă la fel de plină de ambiguitate precum "roșu vertical" de Nichita Stănescu.
Oamenii aleg. Combină sistemele, într-un mod cât mai original.
Apoi acea "fugă spre roșu" chiar nu mai știu ce înseamnă. Nu sunt destule indicii să depistez, să văd ceva prin această metaforă la fel de plină de ambiguitate precum "roșu vertical" de Nichita Stănescu.
Pe textul:
„Fuga spre roșu" de Ionuț Georgescu
0 suflu
ContextOamenii simpli văd fără ghid de utilizare realitatea. Cei ce se raportează filosofic parcurg întâi un ghid, pe etapele trupei filosofilor. Acum, dacă eșecul personajelor lui Gustav Flaubert este din cauza boemei lor, a încălcării opiniei publice sau a lipsei educației sentimentale prin cultivare diversă nu înseamnă că n-au trăit intens și tragic prototipurile lor, din societatea franceză, iar plimbarea bovarică a putut scoate în cale și iubirea primejdioasă.
Până la "gloata/fuga" mi se părea că vorbește eroul din "Iona" de Marin Sorescu, cu încercarea de a sparge universurile captivității abstractizate (regimurile nepropice filosofării).
Până la "gloata/fuga" mi se părea că vorbește eroul din "Iona" de Marin Sorescu, cu încercarea de a sparge universurile captivității abstractizate (regimurile nepropice filosofării).
Pe textul:
„Fuga spre roșu" de Ionuț Georgescu
0 suflu
ContextDepinde foarte mult de noi, de-un antrenament meditativ prin reformulări ale principiilor inițierii în mai multe sisteme filosofice să ajungem și la transcendență, la inspirarea unui aer de sus, din afara contingentului constrângător, trecând neapărat și prin acceptarea dharmei și imanenței, iar nihilismul mai departe de Sartre și culmile amăgirii lui Cioran nu este de recomandat. Încrederea nu trebuie vătămată printr-o atitudine de negare continuă, spre "bovarica plimbare de duminică".
Nu știu. Mă depășește transgresarea limitelor în filosofie. Nu știu unde se poate ajunge prin întâlnirea de noapte cu surparea universului teologal. De aceea nu discut valoarea acestui text. Nu pot să înțeleg. Nu mă bag.
Nu știu. Mă depășește transgresarea limitelor în filosofie. Nu știu unde se poate ajunge prin întâlnirea de noapte cu surparea universului teologal. De aceea nu discut valoarea acestui text. Nu pot să înțeleg. Nu mă bag.
Pe textul:
„Fuga spre roșu" de Ionuț Georgescu
0 suflu
ContextEste bine că autorul nu a oferit mai multe indicii. Taină ce trebuia decriptată.
Pe textul:
„Zbor de după" de Popescu Ioan-Nicolae
0 suflu
Context