Poezie
Zbor de după
1 min lectură·
Mediu
Du-mă luntraş
unde se întâlnesc râurile
şi luna
se prelinge în indiferenţii copaci
care străbat gânduri.
Du-mă
unde sub mare nu-mi mai poate ploua
şi unde cuvântul stă pe margine de oră,
înşurubându-se-n lună,
prelingându-se-n rădăcini
deasupra cărora nu mă doare iarba
de picioare îndrăgostite de mers.
Du-mă, luntraş,
du-mă atunci,
la secunda
unde deşert nu există,
iar clipa-i pironită de-o umbră
fără formă-n conştiinţă,
la Entul dintâi
care cerne agale visele de copii
trăgând linii
spre schelării ale zilei de mâine
înamorate de zări.
05988
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Popescu Ioan-Nicolae
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Popescu Ioan-Nicolae. “Zbor de după.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/popescu-ioan-nicolae/poezie/14172481/zbor-de-dupaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Foarte bine!
0
Nu pot vizualiza. Nici înțelege. E despre moarte?
0
Poemul e un palimpsest mitologic, având ca referință mitologia greacă, vezi cele cinci râuri de pe tărâmul lui Hades. Ermetismul textului presupune o analiză foarte atentă, stările poetului se suprapun peste simbolurile acelor râuri. Totuși, rugăciunea către luntraș se vrea înveșnicire prin dilatarea clipei extatice. O extatică admirație a visului de copil. Destul de bun poemul!
0
S-ar putea ca "Entul dintâi" să nu fie tărâmul tanatic Hades-Infern, înțeles prea punitiv de europeni. Umbră fără formă în conștiință ar fi ceea ce e așteptat de mulți orientali: Nirvana. Se zboară în Shambala (De-jung).
0
Distincție acordată
Este bine că autorul nu a oferit mai multe indicii. Taină ce trebuia decriptată.
0
