Debutați odată antidouămiștou!

pe 31 a zăcea (cohortă Dracula)-n 200nouă În loc de salut către cei doi actori douăμ…iști : Diiiiiiiiii, Pen-Iuc! Aaaaaaaaa, di, Urμanov! În loc de titlul-subterfugiu: Civilizarea de către μoșii μinciunii În loc de subtitlu metatextual: (Peter Panii și reptilienii limbajului douăμiist) * * * O singură didascálie: Andante μono-locvace (non μolto vivace) I. Actul number one (preludiul sta-lenin-ici): Pen tate uh (Uh, țață Pen) rusesc, răsturnat (după Beria și “Poeμe utilitare”) 1. Să nu-l învinuiești deloc pe cel care amenință, ci pe cel amenințat. Nici pe cel nedrept, ci pe cel care se consideră drept; nici pe cel obraznic, ci pe cel care nu-și recunoaște relele; nici pe cel viclean, ci pe cel prea sincer; nici pe farsor, ci pe cunoscătorul și dușmanul farsei. 2. Să dai! Să dai tare! Să dai îndesat! Numai pumni. Nicio mână de ajutor... Dă-i încolo! Dă-i, fratele meu, dă-i bine! Dă-i, sparge! Dă-i, dă-i, dă-i înainte... 3. Eu sunt cel mai bun. Nimeni nu-i ca mine. Fărâme, fărâmițe îi fac pe toți. Tu ia aminte..., dacă nu faci cum îți zic, zbori de-aici! Pe aici nu se trece... Decât cu permisiunea mea. Vrei să te fac om? Stai mai întâi în patru labe ! 4. Te-ai născut golan. Dezvață-te, frate, să mai rabzi ! Golănia este atunci când te-mpotrivești legii firii. Te-ai născut în van, fă-ți un rost distrugând! Zgârâie, strică, arde ce n-ai... Fă-ți planul! Știi că... nicicând tu, doar celălalt va fi neatent. Fă-l vinovat, responsabil de tot ce vrei! 5. Cum le vine multora să râdă de leneși ? Lenea-i conducătoare. Munca, nu. Cum le vine altora să n-acuze? Paza bună te-nvață s-ajungi azi din urmă primejdia rea. Și atunci să-i vedem pe toți puritanii... Cu pietre în tine încă mai dă cineva?... Iată-i pe avocați. Vânduți apărării tale. Atacă-i! A munci corect înseamnă a-ți pune singur un maldăr de piedici. A-ți creea cârdășii – iată un drum. Dușmanii nici nu există, decât accidentați, în șanț... Ei sunt în mintea celui ce nu se simte călare pe situație, de țipă când îi vede! Închină-te marii lene, marii situații, marii destrăbălări. Fii civilizat, nu mojic. II. Actul number two (post-stalinist; CICÃ NIȘTE CRONICARI mai post-ceau’…pe la Râșca): Decalogul mai mic (AI !). Focul aprins de urma nov.(vicelui) Þurcanu-n Piteștii μicului Beniuc (animalul Pen-Iuc) Eu sunt μoșu. Ascultă bă, când te bat… numai în cap! Cel care nu-i moșit bine, sau are alți moși în afară de μine, să se teamă de toiagul μeu ! Să nu-ți văd fața, numai spatele, fratele μeu… Chipul ți-l cioplesc dacă te-ntorci ! Să nu iei numele μeu, al celui cu șuba, în deșert, că te ia cea cu secera și ciocanul, trăgându-te de tot pe dreapta de bandit ce-μi ești ! Adu-ți aminte de ziua μoșului. Că te-am μoșit să renaști la Pitești… Cinstește și μoșește-i tu pe alți trei, cum te-am necinstit eu! Mama ta de reeducat, nu știi că ai numai tată ? Pe μoșu-tu de-l asculți, vei vedea că toți μoșiții-ți vor plăcea foarte, iar cei neμoșiți se vor căi ! Să ucizi pentru μine deșelând niște pui. Ca bine să-μi trăiești și-n iadul Aiud, și la Peninsula ! [A șaptea poruncă s-o încal(e)ci galopând sabatic la târgul (zborul) de μoși.] Să furi de la μoșu meserie! Treci, caμarade, și acționează numai pe la spatele unui nou tovarăș... Mucles! Dacă ciripești, sau dai mărturie adevărată despre μine ori alții μoșiți, apropiații tăi, de-un toiag pe care l-ai mângâiat vei pieri... Fii râvnitor, să-ți curgă balele de pofta μoșiei, care-i un zid!... Bă, ia zi! Ai! Învățatu-le-ai? Dacă nu, te ia μoșu de la capăt, te încolățește boa…, anghină mică ce-μi ești ! III. E pi loază cocoțat : The Poeμ’s utility (instrucțiunile de folosire ale μicului animal) Ai, ai! Pune-ți, frate, burta pe spatele-nchisorii-mpuțite... Clocește-ți puii! Alți cocoșei să iasă din pungi prin celule... Ai, ai, ai, ai! Mai bea, mai bea, înecați-aș cupa, vino-n gât, ia la μoșu vâna groasă pe spinare... Să te calce taica rusu ursu’ μoșu-tu până la cercul polar din nordul μoșiei, să te ducă urμa-n Novaia Zemlea IAD sau măcar până-n cercul de la Râșca! Ai, ai, ai, ai ! Viva... l’amore ! Te ronțăi, napolitanu’ meu... Ai, ai, ai, ai! É viva... la libertá! Ti amo, Evita, io sono don Juan Domingo... Te-așteaptă Péron, ca locomotiva galbenă fără cai să ți-o bage-n ascunsul triaj… IV. Tot mai e pi loază la sfârșit: Tupeu mișto Nu mai sunt perechi de șosete în lumea asta și vă iau de cap dacă-mi spuneți că astea rupte-n talpă și necurate sunt șosete pentru că undeva ele dispar Nu mai există nici gulere nici manșete nici scrobitele maniere sau cravate nici premieri nici reforme nici mici aripioare ci doar coarne de miștocari Nu mai există nici brânza pe bani ci exclusiv partea leului la leușori Împuțiciune și transă politizată aceasta rezistă în țara aceasta de nu mai suntem decât în statistici iar când vor fi toți morți șosetele lor vom fi noi și-atunci tare-n boturi vom epata Din lumea celor care mai cuvântă s-ajungem în lumea tragerii de labe sănătoase drept în cap Unde mai puneți frumusețea clipei de-apoi văzând înzestrările naturii irosite pe urda-vacii numai pentru a urdina tot mălaiul cu lăptic pe furiș ingurgitat V. Þărcile din țărână Dedicație: Anului literar ’00 Þac la țanc la loc în șpalturi țarca nașpa douămiistă Þucalul lui Urmanov ocupat de-Un animal mic: Peniuc Þupa țâpă “Þal chelner” după țolii 2000 băuți in Corpore romane Þiuie foarțat viața lui T. Crețu în Dantelăriile Adelei Þine-n note ecstasy Sașa Vakulovski Cactuși albi și alte Ruperi Þuguie C. Perța buzițe zorovavelice din I Ezra Þoapa M.S. Mîrcea Þuglea tot ciugulit-a din Þelan Þăranca sau țarina Kati e-a lui... Yoyo Vasilievici Þi-pi Pi-ți ca D. Geacăr la valize / scoți țâțânii Be-Ka-Li-n vocalize Þărmu-n țiței țintit de Acetona lui I. Zvera e “Rompetrol” patrician Þeapă Europei în Fisuri înfige E. Vlădăreanu masochista Þara țuicii lui Axinte-i țintirimul C.C.C.P.-ului din Est Þâțele țurcanei L. Roșca chiciură Ruj... cu țârâita Þircădăul Sociu dă țepe fetelor mari după Fetiș Cântece eXcesive