La capătul meu opus

șotron

1 min lectură·11 aprilie 2007

Mediu

Am ajuns unde nu mai pot sta și m-am odihnit

Ca după un drum lung pe care nu mai pot merge

nici repede nici încet

Ca după un drum scurt stau fără să am timp plec mai departe

Liniștea ta îmi aduce aminte de trecerea notelor pe un portativ

Una după alta negre sub o baghetă care tulbură aerul

Praștie mă agăț și mă arunc spre vârful copacilor spre

Capătul lumii

Cafeaua a adormit în cești agățate de câte o toartă ciobită sau nu

Mă ridic de la masă mă aplec și-mi fac nod la șiret

Trebuie să plec nu e vreme de stat trebuie să o iau din loc

Nu aici trebuie să fiu nu acolo nu oriunde sunt la capătul meu opus

În același timp iarbă și armăsar alerg verde și mă caut speriat

de zvonul că exist

022.701

Dragos Farmazon. “La capătul meu opus.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragos-farmazon/poezie/241251/la-capatul-meu-opus

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Atentie la strofa a doua. Daca o citesti pe verticala. variante ar fi:
1. renunti la comparatie
2. inloiesti ca prin cum.

multumesc. ai dreptate, am modificat :)