Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

prostii

1 min lectură·
Mediu
când am plecat nu-mi eram de-ajuns
o parte am rămas în copaci
în apa de munte și-n pietrele peste care treceam verile
le acopeream cu țipete și urlam
pooot să urluuu, heeeei, urluuuu, măăăă...
dar nici ecoul nu-mi răspundea
bunica aduna mereu câte ceva
aveam grijă să o întreb prostii
să-i fur merele de sub pernă
mă întindeam în praful străzii
și priveam apele din capătul depărtării
număram lătratul câinilor
îl împărțeam norilor-puf dându-le câte un nume
bau, hau, zau, rau, dau, ram, tam...
apoi am fugit cu avionul
spre soarele ăsta nordic și rece
că nici nu-i mai cer o vară măcar
să-mi simt tălpile reci pământului
să-i botez norii ăștia negri
adulți și reci precum tăblia de la intrarea în insulă
052.974
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
123
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Dorina Șișu. “prostii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dorina-sisu/poezie/14072608/prostii

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu
"prostii" de luat în seamă. o viață în trei etape, dezvăluită succint. dar, în care personajul care autentifică mărturisirea autoarei este bunica. remarc pe fond jocul sau acel din joacă. asta dă farmec textului de față.
0
@dorina-sisuDorina Șișu
Ottilia,
îți mulțumesc pentru popas. copilăria este acel joc pe care nu-l mai putem juca vreodată. amintirea fie mereu dulce!

cele bune, cu mare drag!
0
@elena-katamiraEKelena katamira
tare mult mi-a placut si mie povestea asta, Dorina, si as derula poemul precum in "Return To Innocence"...
0
@nache-mamier-angelaNANache Mamier Angela
ultima strofa este foarte personala ,acest filon este dramatic, veridic ,un paralelism cu un eden pierdut se impune si este convingator
0
@dorina-sisuDorina Șișu
bine la botezul titlurilor, aleg un cuvânt din text. cum bine spui tu, Elena, acel "Return To Innocence" este cel mai potrivit.
mulțumesc mult de semn!

*
Angela,
așa este; ultima strofă este personală, atât de personală, recunosc senin, atunci când o scriam mă și enervam pentru că nu am simțit vara adevărată de 4 ani de când am plecat din țară. mi-e dor, chiar mi-e dor crunt de acele călduri ale sudului, de cireșe, de pepeni, de pământ și de oameni. sunt și aici, dar toate fără gust iar oamenii-s reci precum apa oceanului.
mulțumesc de semn!
0