flecăreli

Eul ce flecărea cu mintea afectată de logoreea gândurilor înlăturând tăcerea și instaurând tumultul, a început să urle percepând nebunia umanității travestită în râsete sardonice și în comportamente onctuoase, a uitat cine este, ce face și care-i este rostul și destinația.
Puțin cam prea forțată asocierea ta cu lupii (fiind mai degrabă javra la care am visat mereu), și este greu de crezut că unul dintre visele tale e să decazi, încarnându-te într-un animal,căci consider că și poezia ar trebui să conțină în ea logicul și veracitatea, chiar dacă nu în totalitate.

vă mărturisesc, stimate domnule Rachieriu, că ador comenturile dumneavoastră!

mie nu mi se pare forțțată asocierea cu lupii. de ce? pentru că individa este practic împinsă să împlinească pornirile pe care uneori societatea o împinge. sunt faze la care nu visăm să ajungem, dar ajungem. dacă într-o zi voi deveni om al străzii nu înseamnă că este o implinire sufletească, ci o nevoie de-a trăi, fără voia mea, ceea cce alții au hotărât. desigur implicarea la noul stil rămâne de acceptare. nu facem ceea ce vrem și nici nu ne dorim să schimbăm cursul vieții, să nu zic al destinului, că-mi displace foarte tare, din simplul motiv că nu avem resurse.
nu știu dacă toate întâmplările sunt logice, dar știu că veracitatea poate domina absurdul.

vă salut cu mare drag și profund respect!