mirosul durerii

și ne-am trezit deodată copaci că privim în jur cu frică suferința s-a întins precum Mâna Maicii Domnului iar mirosul rănilor a devenit supradimensionat se fac mereu două echipe de joc bogați și săraci plini și goi inutili și extraordinari războiul ducerii de păcate continuă ne repetăm în gând ca pentru noi sau doar așa pentru ca timpul să nu treacă degeaba și spunem: știu să fiu cenușa cetății Masada iar acest munte care bâjbâie la picioarele mele nu va prinde rădăcini pe morți și nici de coasta mea nu se va prinde pentru că știm să fim în Templul Oamenilor