Poezie
Alb
✅
1 min lectură·
Mediu
Învolburat
în aceasta colivie de sânge
împrejmuit de sunete și de culori
aud gemetele nisipului înălțându-se
văd furtunile pregătându-se
de îmbrățișare
patria mea nu-i pământ însetat
nici arbori plecați spre rădăcini
patria-mi sunt brațele-ntinse
către lumină
bea-mi laptele mamei pământule
și lasă-mi doar albul său în palme.
054.086
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Djamal Mahmoud
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 47
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Djamal Mahmoud. “Alb.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/djamal-mahmoud/poezie/236504/albComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Bogdan Mihai, iti multumesc de trecere si de semn.
Te mai astept
Cu respect
Djamal
Te mai astept
Cu respect
Djamal
0
o poezie despre puritate. un deșert marcat de sete, de setea și dorința celor care îngrădesc libertatea. renunțarea și întoarcerea către sublim, către pace, către alb, e foarte sugestiv surprinsa aici. ma bucur.
0
Leonard Ancuta, iti multumesc de trecere si pentru comentariu.
Te mai astept
Cu respect
Djamal
Te mai astept
Cu respect
Djamal
0
Vă mulțumesc de vizită și pentru aprecieri.
Cu respect
Cu respect
0

Mahmoud Djamal
Niciodată, deși pare,
Pământul nu-i însetat.
Dar se simte ca atare,
Că de rele-i săturat.
Ce bine e că ne mai suportă.