Umbra măslinului

\"Ramuri de măslini
în ciocuri de porumbei-
lotuși albi pe câmp.\"



Acest haiku imi aminteste de Picasso... porumbelul pacii...
batrane ca nationalitate Picasso este(chiar si mort) tigan... dar cui ii pasa... cand ne incanta sufletul si ochiul... am relevat nationalitatea doar ca sa pricepem ca in fond doar ce producem este important... suntem boieri ce dumnezeu!


PS... o mica observatiune... lortusii nu cres doar in lacul albastru din Botosani... batrane?

Îți mulțumesc de trecere și pentru comentariu, suntem oameni și contează faptele omului mai mult decât naționalitatea sau culoarea sa etc, de piccaso nici nu se pune problemă să ne întrebăm de aceste aspecte.
Legat de mine eu sunt un \"om\" sau cel puțin încerc să fiu la înalțimea acestui cuvânt dar în acelaș timp în genele mele purt un amestec Egiptiano-Asiriano-feniciano-arab și aceste națiuni cândeva a pus bazele civilizației umane de la pâine, scris, cifre, poezie, algebra,până la avecina etc .
Deși nu privesc lucrurile din prisma aceasta deoarece cum ai zis tu Contează ce faptuim.
Cu drag
Djamal

ERATA= PORT ÎN LOC DE PURT,
Harun în loc de Haron,Avicina.

fratele meu asirobabilonian
de acolo ma revendic si eu :)
pe bune

Suntem neamuri? care-i explicație?
Mă bucur de prezența ta îndiferent de origine.
cu respect
Djamal

Dacă numai în Botoșani sunt Lotușii, înseamnă că porumbeii
cu ramul de măslini în cioc au venit în România că mesageri ai păcii.

Aișările s-au oprit ca de obicei.

Djamal eu dor am glumit cu \"lacua albastru\"... sa-ti aduc aminte de Eminescu... fiecare stim unde creste floarea de lotus... in poezie o punem unde vrem dar urmand sensul dual
al nostru si mai ales al ei... ma bucur ca nu te-ai suparat... cu iubire Ulnul

Uln cum să supăr, trecerea ta mă bucură întotdeaună, ești binevenit oricând.

Cum să mă supăr.